​În urmă cu câteva zile, Wall Street Journal a chestionat mai mulți economiști americani despre perspectivele economice pentru 2024. Concluzia a fost că, deși economia SUA nu va intra în recesiune în 2024, vor exista industrii care vor resimți creșterea anemică drept o recesiune. Lucrurile nu stau foarte diferit nici în România.

Crestere economicaFoto: Elnur Amikishiyev / Alamy / Alamy / Profimedia

În primul rând, trebuie spus că în România nu va exista (din datele de care dispunem în acest moment) nici o aterizare dură, nici una lină. Nu va fi o aterizare deloc; avionul coboară și re-decolează fără a atinge solul.

Numai că, la fel ca în orice avion, fiecare pasager ar putea resimți altfel aterizarea și decolarea; unora le place și aplaudă, altora li se face rău.

În cazul nostru, cei care „aplaudă” sunt lucrătorii din sectoarele cu muncă intensivă („labour intensive”- industriile care necesită o cantitate mare de muncă pentru a-și produce bunurile sau serviciile) și aici ne referim la HoReCa, retailul alimentar, construcții, unde sunt așteptate creșteri de personal.

„La polul opus, am putea vedea în 2024 creșteri ale șomajului în industria energetică, extractivă, sau în agricultură”, explică pentru HotNews Cătălin Ghinăraru, cercetător și expert pe piața muncii.

HotNews a stat de vorbă cu economiști șefi din mai multe bănci locale pentru a afla pulsul economiei și la ce ne-am putea aștepta în acest an complicat de cele 4 runde de alegeri.

Credeți că în 2024 România va avea parte de o aterizare lină a economiei, de una dură sau nu va fi niciun fel de aterizare („avionul” se va apropia de sol dar va re-decola)?

Ionuț Lianu, ofițer șef management Active și Pasive: Economia Romaniei a încetinit în 2023, datorită reducerii consumului, determinat de deteriorarea puterii de cumpărare. Salariile reale au avut un ritm real negativ în 2022 si au început să revină pe plus în 2023, când deja am observat un avans de aproximativ 8% anual în ultimul trimestru.

Revenirea puterii de cumpărare se va face simțită în 2024 si putem deja observa o revigorare a vânzărilor cu amănuntul, care sunt un proxy (aproximează destul de bine-n.red) pentru consum. Astfel, observăm deja că de la o stagnare în august- septembrie, vânzările cu amănuntul au crescut cu 3.7% anual în noiembrie. Pe lângă creșterea consumului, ne așteptam ca economia să prindă tracțiune și din creșterea investițiilor publice și private, în special în contexul finanțării prin fonduri europene, dar și prin cheltuieli publice. Așadar, ne așteptăm la o accelerare a avansului economic în 2024 până la circa 3%, 2023 fiind anul postpandemic cel mai slab.

Valentin Tătaru, economist șef ING Bank: Pentru 2024 vedem o reaccelerare a creșterii economice, deși aceasta va rămâne probabil sub potențial. Mai exact, estimăm o creștere reală a PIB-ului cu 2,8% in 2024, față de aproximativ 1,7% cât estimăm pentru 2023. Pentru a rămâne în spiritul metaforei de mai sus, avionul s-a apropiat de sol în 2023 și re-decolează fără a ajunge la înălțimea optimă în 2024.

Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: Ne așteptăm la creșterea economică să accelereze ușor în 2024 la 3.3% anual față de o estimare de 2.1% pentru 2023. Consumul va deveni principalul motor al creșterii economice susținut de creșterea robustă a salariilor reale ca urmare a decelerarii ratei inflației. Investițiile sunt așteptate să înregistreze în continuare un rol important pentru creșterea economica, deși mai redus decât în 2023. Sunt în continuare riscuri orientate în jos din partea cererii externe, cel puțin în prima parte a anului 2024.

Care sunt sectoarele economice care s-ar putea contracta în 2024 și cele care ar putea „decola”?

Ionuț Lianu, ofițer șef management Active și Pasive: Sectorul de retail ar putea beneficia de o putere de cumpărare crescută a populației în 2024, spre deosebire de ultimii 2 ani. Construcțiile, în special cele de infrastructură, sunt sectorul vedetă anul acesta și următorii 2 ani, beneficiind de finanțare europeană. Sectorul de IT a cunoscut o decelerare în 2023, iar schimbările de taxe pun o presiune suplimentara pe costuri, totuși, având în vedere că sunt un segment indispensabil funcționării economiei, serviciile IT rămân un pol important de susținere, în afara faptului că au un potențial crescut de inovație, ce îi da un avânt perpetuu.

Industria a avut un an slab în 2023 iar perspectivele continuă să fie descurajoare: utilizarea capacității de producție din ultimul trimestru din 2023 este de 67%, aproape de minimul atins în pandemie. Conform sondajelor, producția asigurată de comenzile existente acoperă aproximativ 5 luni, în comparație cu o medie de 6.2 luni în 2019 și 5.5 luni în 2021-2022. Industria germană, care asigură tracțiunea sectorului, rămâne în teritoriu de recesiune, conform indicațiilor indicelui IFO și indicelui managerilor de achiziții (PMI).

Valentin Tătaru, economist șef ING Bank: Principalele motoare ale economiei în 2024 vor fi probabil investițiile publice și consumul privat. Investițiile publice vor continua să susțină sectorul construcțiilor, în special pe componenta de construcții inginerești. De cealaltă parte, perspectivele accelererării consumului privat sunt date de creșterea salariilor nominale cu o rată vizibil mai mare față de cea prognozată pentru inflație, ceea ce ar trebui să ducă la creșterea venitului disponibil și prin extensie a consumului (cu impact pozitiv în sectorul de retail).

Nu vedem perspective pentru o reversare importantă a trendului contracționist din industrie, în timp ce transporturile vor vedea probabil influențe mixte date de o cerere anemică din extern, contrabalansată de o revenire a cererii interne.

Ciprian Dascălu, econimist-șef BCR: Ne așteptăm ca sectoarele expuse la cererea internă să performeze bine în acest an, în timp ce sectoarele expuse la cererea externă care au marje mici și input de forță de muncă cu calificare redusă să fie afectate, cel puțin în prima parte a anului.

Care este nivelul creșterii economice estimate pentru 2024? Dar cel al ratei șomajului?

Ionuț Lianu, ofițer șef management Active și Pasive: Anul acesta, politica monetară este așteptată să se relaxeze, ceea ce ar trebui să impulsioneze economia, deși efectele se văd cu întârziere. Dobânzile sunt prognozate să scadă și în zona euro, care ar putea marca un ritm mai mare de creștere în comparativ cu anul trecut. Așadar, economia românească ar putea beneficia și de o cerere externă crescută. Totuși, poate că elementul cel mai important rămâne utilizarea fondurilor europene puse la dispoziție, ce ar putea duce la o contribuție semnificativa a investițiilor la creșterea economică, acesta fiind singurul element care ne-ar putea scoate din trendul de decelerare observat în toate sectoarele, într-un an în care creșterea globala va avea un avans mai mic decât anul trecut, iar comerțul mondial este amenințat de noi probleme pe lanțul de aprovizionare, date de situația geopolitică existentă. Estimăm o creștere economica de 3% și o stagnare a ratei șomajului la 5.4%.

Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank: Vedem creșterea economică accelerând spre 2,8% în 2024 în paralel cu menținerea ratei șomajului în intervalul 5,0%-5,5% pe un orizont chiar mai îndelungat de timp.

Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: Estimările noastre sunt de 3.3% crestere reala a PIB și 5.7% rata medie a somajului.

Având în vedere disparitățile geografice, dar și dispersia ridicată a performanței diferitelor sectoare economice, o creștere economică în jur de 3% ar putea fi resimțită ca pe o recesiune ?

Ionuț Lianu, ofițer șef management Active și Pasive: Cresterea economica potentiala a Romaniei este estimata intre 3-4%, ceea ce inseamna ca un ritm de crestere reala de 3% este in parametri acceptabili, mai ales pe fondul scaderii inflatiei, rata somajului mentinandu-se constanta.

Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank: În general, creșterea economică este exprimată direct în termeni reali. Aceasta înseamnă că ea ține deja cont de inflația medie. Prin urmare, o inflație medie de 6% și o creștere reală de 3% ar însemna o creștere nominală de aproximativ 9.0%. Desigur că la nivel sectorial inflația poate să difere de cea medie și pot fi sectoare care să se contracte în ciuda unei creșteri economice generale pozitive.

Care sunt cele mai mari riscuri economice pe care le vedeti pentru România în acest an electoral?

Ionuț Lianu, economist-șef CEC Bank: In contextul atacurilor asupra vaselor comerciale din Marea Rosie, exista riscul reaccelerarii inflatiei la nivel global si implicit si in Romania. Aceasta ar face ca relaxarea asteptata a politicilor monetare sa fie amanata.

O alta tinta importanta pentru 2024, este atingerea unui deficit bugetar cel putin in scadere, fata de cel din anul 2023, daca incadrarea in prognoza de 5% ar fi dificila. Consecintele negative s-ar materializa totusi in anii urmatori, cand ar fi nevoie de eforturi bugetare mai mari, pentru a mentine deficitul pe traiectoria dorita.

Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank: Lăsând la o parte contextul extern de unde pot veni în continuare multe surprize, credem că pe plan intern riscurile decurg în principal din modul în care se va produce consolidarea bugetară, având în vedere procesul dificil de balansare a cheltuielilor de investiții, salarii și pensii cu realizarea unor venituri bugetare suficiente fără măsuri adiționale de creștere a taxelor.

„Riscuri interne vedem pe partea fiscala si a increderii consumatorilor”, consideră economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu.