Economistul şef BRD Groupe Société Générale, Florian Libocor, nu exclude ca războiul din Ucraina să se încheie în acest an. „Se discută în ultimii doi ani și ceva de impactul tensiunilor din Ucraina. Din punctul meu de vedere, ele s-ar putea încheia în acest an. Eu mizez pe asta. Am avut o discuție de curând cu niște prieteni și mi-au spus până și al doilea război mondial a durat 4 ani. Și a fost un război mondial!”a spus joi Libocor.

Florian LibocorFoto: BRD

Întrebat de cotă unică sau impozit progresiv, economistul consideră că aceasta e o falsă temă. Indiferent dacă România a avut parte de cotă progresivă sau cotă unică, problema a rămas aceeași: colectarea scăzută. “Am fost în afara Uniunii Europene, am intrat în Uniunea Europeană, am fost guvernaţi de stânga, de dreapta, de guverne de uniune. Am fost în afara NATO, am fost în NATO. Am fost slab dezvoltaţi economici, am făcut acea recuperare faţă de statele occidentale. Am avut cotă progresivă, avem cotă unică şi cu toate astea, cu excepţia guvernării 2000 - 2004, dacă nu mă înşel, când a fost o performanţă de colectare, România n-a colectat în rest mai mult de 32-33% echivalent PIB. Ce ne spune asta, sau cel puţin ce îmi spune mie asta, este că nu cota, cifra, 5, 6, progresiv, nivele şi aşa mai departe, ci colectarea e problema”, a mai afirmat Florian Libocor la conferința „Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2024”, organizată de Agenţia de presă News.ro

„Se discută în ultimii doi ani și ceva de impactul tensiunilor din Ucraina. Din punctul meu de vedere, ele s-ar putea încheia în acest an. Eu mizez pe asta. Am avut o discuție de curând cu niște prieteni și mi-au spus până și al doilea război mondial a durat 4 ani. Și a fost un război mondial. Nu știu dacă ăsta e un argument neapărat, dar cred că acolo tensiunile se vor tempera. Cum va rămâne într-un final? Nu știu, dar acolo va fi o nouă piață în care se va investi masiv. Iar România beneficiază de o poziție, aș zice privilegiată, în proximitatea acestei noi piețe. Eu am încredere atât în economie, cât și în guvernanți. Au nevoie, oricât i-am critica, au nevoie de sprijinul populației, au nevoie de sprijinul celorlalte instituții din mediul privat. Trebuie în același timp să fie transparenți, să fie conciși, să fie clari și să demonstreze că ceea ce spun vor face cu adevărat! , mai spune Libocor.

“Ciclul economic în România sau al economiei româneşti a fost cam de nouă ani. Ultimele patru cicluri economice au fost de circa nouă ani. Cam şapte ani de creştere şi doi de contracţie, sau opt de creştere şi doi de contracţie, nouă, zece ani. Până la a ajunge la încheierea acestui interval, aş spune că sunt lucruri un pic mai importante decât intrarea sau nu a vreunei economii în recesiune. În cazul nostru, important mi se pare a fi că trebuie să corectăm cele două deficite despre care s-a vorbit, că trebuie să lămurim o dată şi o dată povestea celor patru libertăţi europene, mă refer aici la liberitatea de mişcare şi implicit la poziţionarea Schengen, deoarece asta a deteriorat destul de mult capacitatea economică a României de a creşte. (…) Această neintegrare ne-a afectat economic”, a afirmat Florian Libocor.

El s-a mai referit şi la reforma pensiilor, dar şi la datoria publică. “Să vorbim de contributivitate şi de echitate atunci când vorbim de reforma pensiilor, să se facă exclusiv pornind de la contributivitate şi echitate. De ce reforma pensiilor? Pentru că asta presupune un cost. Nimeni nu contestă nevoia de a creşte aceste venituri, însă destul de multă lume se întreabă şi după aceea ce facem. Apoi ar mai fi de povestit despre datoria publică, care datorie publică probabil că nu s-o şteargă nimeni, dar nu suntem noi încă în situaţia de a cere aşa ceva sau de a avea nevoie. Rulăm un stoc de circa 50% din PIB. Şi apropo de datoria publică, aceasta are o componentă ce impactează bugetul: dobânzile. A reduce deficitul de la şase la doi, cu patru puncte procentuale, înseamnă 14 miliarde de euro. Dacă asumăm că PIB-ul României din 2024 va fi de 350 de miliarde, 14 miliarde de euro înseamnă jumătate din PNRR. Nu e puţin. Pe de altă parte, depinde care dintre cele două butoane- venituri sau cheltuieli- vor fi mai mult utilizate”, a explicat economistul şef al BRD Groupe Société Générale.