BNR a decis luni menținerea dobânzii-cheie la 7% pe an, deși guvernatorul semnalase că, odată instalată pe o traiectorie sustenabilă de scădere a inflației, am putea vedea și o primă tăiere de dobândă.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNRFoto: AGERPRES

Mai multe bănci au transmis rapoarte în care sugerau că e posibil să vedem demararea ciclului de relaxare a politicii monetare, ne-excluzând ca acest ciclu să fie demarat la următoarea ședință de politică monetară (iulie 2024).

Când vom vedea primele scăderi ale ratelor la bănci

Banca Centrală nu va tăia dobânda în prima parte a anului, ci probabil în a doua parte, dacă nu apar și alte șocuri asupra inflației. Astfel, cei care au credite legate la IRCC și cei care doresc noi credite ar trebui să aibă în vedere faptul că IRCC va rămâne la nivelul actual pe tot parcursul anului 2024, spune Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, invitat la podcastul „Tu și banii

De-abia din 2025 vor apărea scăderi ale indicelui, mai spune economistul. „De de unde acest decalaj? IRCC reacționează cu două trimestre la mișcarea ratelor de dobândă de pe piața monetară, astfel încât dacă BNR taie din dobândă în a doua parte a anului viitor, abia peste alte două trimestre vom avea și scăderea de IRCC. Altfel spus, până la finalul lui 2024 vom avea un IRCC ca acum”, conchide Codirlașu.

Vom avea creșteri substanțiale de taxe, dar nu în 2024

În opinia lui Adrian Codirlașu, vom avea creșteri substanțiale de taxe, dar nu în 2024 întrucât sunt alegeri și nimeni nu majorează taxele în perioade electorale. „Probabil această creștere de taxe va fi pusă pe umerii companiilor, iar acestea o vor plăti și apoi vor majora prețurile, astfel încât tot consumatorul va plăti. Taxe directe asupra consumatorului vor apărea puternic din 2025. Deja se vorbește de creșterea cotei unice, fie de introducerea unui impozit progresiv.

Trecând alegerile, probabil presiunile din partea Comisiei Europene vor fi extrem de mari și vor trebui adoptate măsuri pentru a ne încadra în țintele de deficit, adică va trebui să revenim cumva la o politică fiscală sustenabilă. În momentul actual, politica fiscală nu e absolut deloc sustenabilă și, în opinia mea, e chiar un risc la adresa ratingului României”, mai spune economistul.

Riscurile la adresa inflației: execuția bugetară, salariile din sectorul public....

  • Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie.

Ce spune comunicatul BNR:

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă în primele trei luni din acest an, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, coborând la 7,1 la sută în martie, de la 8,4 la sută în decembrie 2023.

  • Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent și de nivelul mărit al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acestora li s-au alăturat influențele creșterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor servicii și bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizării consumului privat.

Potrivit noilor date, creșterea avansului în termeni anuali al PIB a fost susținută de toate componentele cererii interne, însă mai cu seamă de investiții, a cărei dinamică anuală de două cifre s-a cvasi-dublat în acest trimestru, ajungând la 21,4 la sută. Un aport semnificativ a fost adus și de consumul gospodăriilor populației, care și-a reaccelerat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut.

Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în trimestrul IV 2023, în condițiile în care variația anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut mult mai pronunțat, reintrând în teritoriul pozitiv și devansând-o astfel pe cea a volumului exporturilor.

Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o creștere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea considerabilă a soldului balanței veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022, ponderea în PIB a celui de cont curent reducându-se la 7,0 la sută, de la 9,2 la sută.

Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, în primele două luni din acest an, dinamica anuală a vânzărilor cu amă­nuntul a consemnat un amplu salt, iar cea a vânzărilor auto-moto și-a încetinit scăderea în raport cu media trimestrului precedent.

În schimb, producția industrială și-a prelungit contracția în termeni anuali pe ansamblul intervalului, deși s-a redresat ușor în luna februarie, iar volumul lucrărilor de construcții a suferit un declin pronunțat față de aceeași perioadă a anului anterior, după șase trimestre consecutive de creștere într-un ritm de două cifre.

Dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, astfel încât deficitul comercial și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali în ianuarie-februarie 2024, în timp ce deficitul de cont curent și-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorării balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Prognoza privind inflația relevă perspectiva continuării descreșterii ratei anuale a inflației de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit față de 2023 și pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidențiată în proiecția precedentă.

Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei (martie 2026).

Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, a căror acțiune dezinflaționistă va slăbi însă progresiv, și mai pronunțat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior.

Acestora li se alătură influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor și din descreșterea graduală a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată pe parcursul următorilor doi ani, în linie cu previziunile precedente.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.