Conjuctura foarte favorabila a ultimilor zece ani, care a dus la o crestere economica exceptionala in tarile Europei de Est, nu va mai dura multa vreme, se arata intr-o analiza The Economist. Inventariind slabiciunile tarilor din Europa de Est, publicatia considera ca inflatia in crestere, costurile salariale tot mai mari, lipsa fortei de munca, infrastructura slab dezvoltata vor afecta cresterea economica in regiune. Un avertisment dur este adresat Romaniei si Bulgariei, despre care The Economist spune ca sunt "principalele candidate la o aterizare fortata a economiei".

"A mers splendid ani de zile, iar petrecerea nu s-a terminat inca. Timp de mai bine de un deceniu, Europa de Est a beneficiat de un exceptional (si in mare parte neprevazut) noroc", se arata in analiza publicatiei britanice care pune aceasta evolutie pe seama increderii tot mai mari a investitorilor datorita stabilitatii economice si politice, a numarului mare de muncitori harnici si ieftini, precum si a talentului antreprenorial local.

"Inevitabil, situatia nu putea dura. Costurile salariale au inceput sa creasca, iar mana de lucru este mai greu de gasit. Infrastructura invechita - exemplul Poloniei este notoriu - blocheaza comertul. In multe tari inflatia este in crestere, iar pietele globale par tot mai greu accesibile", este opinia analistilor The Economist care constata ca, in ciuda acestor slabiciuni, cresterea economica a fost "surprinzator de mare in acest an" in Europa de Est, exceptie facand Estonia si Letonia.

Analiza acorda o mai mare atentie Poloniei, cea mai mare economie a Europei de Est. "Cresterea economica din primul trimestru a fost de 6,1% fata de anul anterior. Multi polonezi care au plecat la lucru in Marea Britanie si Irlanda s-au intors acasa atrasi de salariile mai mari. Somajul, care era de 20% in 2003, aproape a disparut in anumite zone ale tarii". In ciuda acestor aprecieri favorabile, publicatia estimeaza o incetinire a economiei, in principal, din cauza ratelor de dobanda in crestere.

Totodata, analiza arata ca sunt necesare unele reforme dure pentru ca Polonia sa-si creasca sansele de a adera la zona euro. Publicatia avanseaza ca posibila data anul 2013.

The Economist apreciaza ca cea mai mare ingrijorare a momentului o produce Ungaria. "Guvernul s-a descurcat surprinzator de bine in refacerea echilibrului macroeconomic dupa ce, in ultimii zece ani, cheltuielile si imprumuturile publice aproape au dus la un dezastru".

"Economia Ungariei si-a mai revenit, insa inflatia se mentine la un nivel preocupant de peste 6%. Intrebarea este daca guvernul va avea puterea sa aplice din nou politici fiscale stranse", puncteaza publicatia.

In ceea ce priveste Romania, The Economist considera ca este, alaturi de Bulgaria, principala candidata la aterizarea fortata a economiei. Analiza nu detaliaza cauzele care ar putea duce la aceasta situatie. "In ciuda ingrijorarilor UE in privinta coruptiei si a crimei organizate in cele mai noi si cele mai sarace state membre, Romania si Bulgaria, economiile acestora au crescut rapid cu aproximativ 7-8% anual. Acum, cele doua tari sunt principalele candidate la o aterizare fortata a economiei", noteaza The Economist.