Fortis, una dintre cele mai mari banci europene, nationalizata partial pentru a se salva de la faliment
ABN Amro, achizitionata anul trecut, urmeaza sa fie scoasa la vanzare. Deocamdata nu a fost anuntat niciun cumparator, insa presa olandeza a vorbit despre un interes din partea ING si Rabo Bank, ambele banci olandeze, anunta Rador.
Guvernul belgian garanteaza in proportie de 100% economiile clientilor bancii, nu doar 20 de mii de euro, cat prevede legea. Vineri, la inchiderea burselor, Fortis valora 12 miliarde de euro. Actiunile bancii au scazut, vineri, cu peste 20%, atingand cel mai scazut nivel din ultimii 15 ani.
In anul 2007, Fortis avea 445 de miliarde de active in gestiune si un venit de 120,5 miliarde de euro. Banca avea 65 de mii de angajati permanenti si alti 20 de mii de colaboratori. Criza sistemului american de credit, din vara lui 2007, a provocat grupului Fortis pierderi de peste 2,1 miliarde de euro pe parcursul anului trecut si a primei jumatati a anului 2008.
Anterior, guvernul belgian refuzase o oferta neoficiala a bancii franceze BNP Paribas pentru preluarea rivalei Fortis, in favoarea nationalizarii, a declarat o sursa care a participa la discutii, citata de Reuters.
O solutie trebuia gasita inaintea deschiderii burselor, luni dimineata, in conditiile in care actiunile grupului financiar au scazut vineri cu peste 20%, ajungând la cel mai scazut nivel din ultimii 15 ani, iar clientii risca sa intre in panica in fata unor noi deprecieri.
Criza sistemului american de credit, din vara lui 2007, a provocat grupului Fortis pierderi de peste 2,1 miliarde de euro pe parcursul anului trecut si a primei jumatati a anului 2008. Vineri, inainte de a demisiona, directorul executiv al concernului, Herman Verwilst, a dat asigurari ca nu exista riscul falimentului, insa, potrivit France Presse, nu a reusit sa convinga.
Presa din Belgia si Olanda a vehiculat, in ultimele zile, varianta preluarii, totale sau partiale, a grupului Fortis de catre unul sau mai multe concerne europene, BNP Paribas din Franta si ING din Olanda fiind cel mai bine plasate, insa aceste variante par sa fi cazut.

Paradoxul pandemiei: internările s-au prăbușit în 2020, dar numărul infecțiilor nosocomiale a crescut față de 2019 - date oficiale la nouă luni
De ce căutăm urme de viață pe Marte și ce ar însemna pentru omenire dacă le-am găsi
Găurile negre supermasive, formate din materie întunecată? / Internauții au decodat mesajul secret al roverului Perseverance / GTA ar putea fi interzis în SUA /
S-au apucat mai mulți români de yoga în pandemie? „De acasă se muncește mai mult decât de la birou. Faptul că urmează ora de yoga, mă forțează să-mi închid laptopul”
INTERVIU Un an de la primul caz de COVID-19 în România / De ce a scăzut drastic numărul îmbolnăvirilor în ultimele 2-3 luni și ce ne așteaptă: Al treilea val nu va fi de intensitatea celui de-al doilea / Testele rapide ar trebui distribuite gratuit medicilor de familie, am ști clar numărul real de cazuri
O sa mai auzim si alte miscari de la centrul financiar al Europei de la Frankfurt dar in urmatoarele luni, nu asa dintr-o data.
Guvernele se baga cu cizmele in sistemul bancar, fac tot felul de declaratii, arunca banii contribuabililor pe fereastra cu zecile de miliarde pt. a "salva" niste imbecili de bancheri care nu au stiut sa isi gestioneze activele.
"Cea mai mare" banca Benelux se dovedeste deci a fi o excrocherie de prostanaci care au cazut prada altora mai smecheri. Si sunt salvati in disperare de guvernul de coalitie belgian, cel de coalitie olandez si spalatorii de euroi din Luxemburg.
11,2 miliarde € (adica peste 16 miliarde $) scosi din bugetele nationale fara ca cetateanul vestic "democrat" sa aiba nimic de zis. El trebuie doar sa isi plateasca impozitele, ca altfel il ia dreaku. In schimb bancherii din Fortis vor putea iesi linistiti la pensie fara sa primeasca nici macar o amenda, ba chiar vor primi indemnizatii de licentiere, de milioane :)). Pt. ca "asa vrea muschii" unor politicieni corupti si mai ales speriati ca electorii se vor supara si nu-i vor mai vota.
Banca BNP Paribas ofertase Fortis si situatia putea fi rezolvata astfel cu banii privati ai unei banci private. Un simplu business. Dar guvernul belgian semi-socialist (partidul socialist e in guvern) a refuzat, preferand un plan de nationalizare.
Belgie Barst (Belgia sa crape), ar trebui sa strige orice contribuabil flamand (pt. ca oricum valonii platesc de 2,5 ori mai putin impozit, acolo e baza socialista belgiana). Mai ales ca masura e mai mult simbolica si nu va salva nimic substantial din subreda economie din UE-zona euro!
Problemele Fortis nu au fost generate de lacomia sau prostia managerilor, ca in cazul crizei subprime din SUA, ci mai degraba de momentul nepotrivit in care a achizitionat o parte din activele ABN Amro chiar inainte de izbucnirea crizei in SUA.
Sinergia dintre operatiunile Fortis si ABN Amro din Benelux era ideala, insa Fortis avea nevoie de imprumuturi pentru a finanta preluarea si restructurarea operatiunilor ABN Amro, imprumuturi pe care in conditii normale nu i-ar fi fost deloc greu sa le obtina, insa dobanda care trebuie platita pentru aceste imprumuturi in actualele conditii de criza era inacceptabila.
Asa ca Fortis a fost nevoita sa renunte la preluarea activelor ABN Amro si sa le vanda altcuiva, la un pret mult mai mic (adica de vreo doua ori si jumatate mai mic, de la 24 la 10 miliarde euro).
O asemenea pierdere nu poate fi usor absorbita de o banca cu o capitalizare de 9 miliarde euro, chiar daca aceasta are active de 450 miliarde si o cota de peste 25% din piata belgiana (unde procesul de consolidare a dus la existenta a doar 3 banci nationale: Fortis, Dexia si KBC, si una olandeza: ING). De aceea guvernele statelor Benelux au fost nevoite sa contribuie cu 11,2 miliarde euro (aproape cat suma pierduta din tranzactia ABN Amro-ING) la cresterea capitalului social al bancii pentru a nu pune in pericol depozitele, creditele si asigurarile cetatenilor si companiilor din Benelux.
Criza subprime din SUA are alte cauze, iar acolo se poate vorbi de lacomie si prostie.