Romania nu a fost grav afectata de criza mondiala, ceea ce nu inseamna ca a fost ferita de efectele acesteia. Cresterea economica din 2009 va fi redusa pana la 4,8%, sectoarele imobiliare, constructii si textile vor fi grav afectate, iar viitorul guvern va trebui sa aiba politici stricte pentru a evita o "aterizare fortata" a economiei. Analistul Economist Intelligence Unit (EIU), Joan Hoey, face pentru HotNews.ro o analiza a situatiei economice a Romaniei, previziuni pentru perioada urmatoare si sugestii privind masurile absolut necesare care trebuie luate de viitorul guvern.

Informatia pe scurt:

• Rata de schimb variabila a Romaniei i-a oferit o mai mare flexibilitate si capacitatea de a utiliza politicile monetare ca parte a programului sau de stabilizare macroeconomica.
• Romania va trebui sa atraga fluxuri de capital, inclusiv investitii straine directe, de 15 miliarde pe an pentru a acoperi un deficit de cont curent in jurul a 10% din PIB si sa sustina o crestere reala a PIB-ului de 6% pe an.
• EIU previzioneaza o scadere semnificativa a cresterii economice in 2009, pana la 4,8%, ca rezultat al turbulentelor cauzate de criza internationala.
• Romania continua sa ofere perspective bune pentru investitii greenfield, in special in domeniul auto si cel al electronicelor.

Poate evita Romania o "aterizare fortata"?

Au fost evaluari diferite privind posibilul impact al crizei financiare globale care se intensifica asupra economiei Romaniei. Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, a argumentat ca Romania ar trebui sa fie capabila sa evite o "aterizare fortata", care presupune o reducere substantiala a cresterii, in conditiile in care incearca sa calmeze o economie supraincalzita si sa reactioneze la circumstantele externe pe care nu le poate controla.

Comentariile domnului Isarescu au precedat prabusirea pietelor financiare internationale de la sfarsitul lui septembrie, inceputul lui octombrie, cu efectele ei colaterale care vor avea, fara indoiala, un impact negativ asupra economiei Romaniei si vor complica politicile macroeconomice ale noului guvern in 2009-2010.

Previziunile FMI indica o incetinire a cresterii economice de la 8,6% in 2008 la mai putin de 5% in 2009 - previziuni care sunt foarte apropiate de cele ale Economist Intelligence Unit. Reducerea creditarii va atrage dupa sine o scadere a consumului, a investitiilor, iar reducerea cresterii economice din Occident va afecta exporturile Romaniei si investitii straine directe.

Romania, printre tarile care "merg contra curentului"

De la adancirea crizei globale in septembrie, un comentator a inventat termenul "gravity defiers" (n.r. cei care merg contra curentului) pentru a descrie economiile est-europene, precum Romania, Bulgaria, Serbia si Croatia. Ele au evitat pana acum o criza, in ciuda fundamentelor lor macroeconomice nesanatoase, care includ si un deficit extern mare si nesustenabil.

Comentariile domnului Isarescu referitor la evitarea de catre Romania a unei "aterizari fortate" care sa presupuna si o scadere dramatica a cresterii economice in 2009 au urmat reducerii ratingului de tara de la stabil la negativ, comunicata de Fitch, in august. Agentia de rating a pus Romania la un loc cu statele baltice si Bulgaria, in categoria tarilor vulnerabile la presiuni externe.

Estonia si Letonia, si intr-o masura mai mica Lituania - care la fel ca Romania a avut o crestere economica rapida la inceputul si mijlocul anilor 2000, combinata cu o exapansiune rapida a creditarii si cu mari deficite de cont curent - au experimentat o reducere semnificativa a cresterii economice (spre zero) in primul trimestru al anului 2008, urmata de reduceri ale creditului intern si o scadere a cererii externe.

Totusi, exista diferente importante intre sistemele monetare ale Romaniei, pe de o parte, si cele ale statelor baltice pe de alta parte. Ultimele, impreuna cu Bulgaria, au un consiliu monetar care mentine un curs de schimb fix fata de euro, impiedicand astfel economiile sa aiba o politica monetara independenta si plasand intreaga povara a ajustarilor macroeconomice pe politica fiscala. Aprecierea euro fata de dolar a prejudiciat competitivitatea acelor economii in comparatie cu a economiilor ale caror monede sunt legate de dolar.

In acelasi timp, cresterea preturilor mondiale la alimente si energie - care reprezinta o proportie semnificativa din cosul de consum al acestor tari in comparatie cu economiile mai bogate din UE - a determinat ca rata inflatiei sa ajunga la doua cifre in acele tari - si simultan la solicitari de crestere a salariilor pentru a compensa nivelul inflatiei - care nu poate fi compensata de depreciere, contribuind astfel la o si mai mare reducere a competitivitatii si la uriase deficite de cont curent.

In plus, rata dobanzii in acele economii a trebuit mentinuta la nivelul, sau aproape de nivelul stabilit de Banca Centrala Europeana, ceea ce duce la rate ale dobanzii real negative care amplifica natura prociclica a politicii macroeconomice.

In schimb, rata de schimb variabila a Romaniei i-a oferit o mai mare flexibilitate si capacitatea de a utiliza politicile monetare ca parte a programului sau de stabilizare macroeconomica.

Interventia regulata a autoritatilor monetare pentru stabilizarea cotatiilor in Romania au permis deprecierea cursului pentru a pastra competitivitatea pe plan extern in ultimele 12 luni, iar banca centrala a ridicat ratele dobanzii de referinta pentru a pastra nivele pozitive si a reduce presiunile inflationiste.

BNR a luat si masuri prudentiale pentru a reduce cresterea creditului de consum. Mai mult, desi creditarea a crescut rapid in Romania, creditul de cosum este la un nivel redus chiar si la standardele economiilor emergente, prin urmare este loc de crestere rapida pe termen mediu.

Care ar trebui sa fie raspunsul viitorului guvern roman pentru evitarea crizei economice

Totusi, BNR impartaseste opinia FMI si a UE ca deficitele externe ale Romaniei nu sunt sustenabile pe termen lung, ca politica fiscala este prociclica, ca actuala crestere a salariilor este excesiva si ca o crestere rapida a creditului alimenteaza o crestere nesustenabila a consumului.

Este astfel nevoie de un raspuns politic si ne asteptam ca guvernul viitor sa ia masurile necesare pentru a intari aceste politici. Pentru a obtine o "aterizare lina", politicile economice ale Romaniei trebuie in mod simultan sa:

● Reduca gradual inflatia spre tinta stabilita, preferabil pana la finalul anului 2009

● Reduca deficitul de cont curent spre un nivel de echilibru in concordanta cu nivelul sau de dezvoltare si cu abilitatea de a atrage finantare externa, echivalenta cu aproximativ 10% din PIB pana la finalul anului 2010

● Reduca cresterea cererii interne si in special consumul, la un nivel in concordanta cu rata de crestere de 6,5% pe termen mediu. Asta presupune reducerea proportiei din PIB destinata consumului daca se doreste evitarea diminuarii ambitiilor guvernului in ceea ce priveste programele de investitii in infrastructura, sanatate, educatie.

● Mentina un echilibru al ratei de schimb care protejeaza economia de la a importa inflatie si mentine competitivitatea externa a Romaniei.

● Reduca deficitul bugetar la maxim 3% din PIB la finalul ciclului macroeconomic si la 1% din PIB in momentul de varf al ciclului.

● Reduca o crestere a salariilor la un nivel care nu este in concordanta si cu cresterea productivitatii.

Cresterea economica previzionata de EIU pentru 2009: 4,8%

Aceste masuri trebuie luate in asa fel incat sa nu determine o incetinire majora a cresterii economice. Romania va trebui sa atraga fluxuri de capital, inclusiv investitii straine directe, de 15 miliarde pe an pentru a acoperi un deficit de cont curent in jurul a 10% din PIB si sa sustina o crestere reala a PIB-ului de 6% pe an. Cresterea de 6% pe an poate fi atinsa la nivelul cererii, dar intrarile de capital de 15 miliarde de euro anual sunt putin probabile pe termen scurt.

BNR si-a facut puternice rezerve valutare si poate determina o schimbare a starii de spirit din piata pe termen scurt, desi datoria pe termen scurt a sectorului privat ramane mare.

Finantarea europeana neta de 1,5 miliarde de euro pe an va contribui la finantarea investitiilor in infrastructura. Totusi, adancirea crizei pe pietele internationale va restrictiona accesul la finantare externa si ii va creste costurile.

Romania continua sa ofere perspective bune pentru investitii greenfield, in special in domeniul auto si cel al electronicelor, care sunt esentiale in dezvoltarea pe termen lung si in pastrarea stabilitatii macroeconomice.

EIU previzioneaza o scadere semnificativa a cresterii economice in 2009, pana la 4,8%, ca rezultat al turbulentelor cauzate de criza internationala. Ne asteptam deja la o incetinire a cresterii economice in 2009 ca urmare a unor politici fiscale si salariale mai stricte ale viitorului guvern rezultat dupa alegerile parlamentare din noiembrie 2008. Totusi, aceasta strictete a politicilor va fi exacerbata de efectele crizei economice globale.

Cum cresterea va cunoaste o stagnare in mare parte a Europei, cererea de produse romanesti pe pietele din UE va scadea considerabil in 2009 si 2010 si asta va avea un impact negativ asupra productiei industriale. In acelasi timp, dificultatile in obtinerea finantarii externe si ingrijorarile provocate de efectele cresterii rapide a salariilor asupra productivitatii va descuraja investitiile, ceea ce va duce la o scadere semnificativa a cererii interne in 2009-2010.

Sectoarele cu o mare rata de indatoare - inclusiv dezvoltatorii imobiliari si constructiile - vor fi cele mai afectate de criza financiara globala. Dezvoltatorii imobiliari in mod special au fost afectati de cresterea preturilor materialelor de constructie, a costurilor fortei de munca si a cresterii costului creditarii. O incetinire a ritmului constructiilor - unul dintre sectoarele economiei care a crescut foarte repede - va contribui la o diminuare a cresterii economice in 2009. Alte sectoare, precum textilele, care sunt deja in declin si au margini de profit reduse, vor fi lovite de criza globala privind lipsa de lichiditati.

Totusi, companiile multinationale care opereaza in Romania pentru exporturile pe pietele economiilor emergente pot evita ceea ce e mai rau.