Cele 15 state membre ale zonei euro, reunite de urgenta duminica seara, la Paris, au anuntat cea mai ambitioasa masura pentru restabilirea increderii pe pietele financiare: garantarea creditelor interbancare pana la sfarsitul anului 2009. Anuntul a fost facut de presedintele in exercitiu al Uniunii Europene, Nicolas Sarkozy, la finalul reuniunii. Statele membre vor anunta, pana miercuri, sumele disponibilizate pentru planul de salvare.

Liderii europeni reuniti la Paris au convenit asupra unui plan de a solutiona, in comun, criza financiara internationala. Presedintele francez Nicolas Sarkozy a afirmat ca cele 15 tari din cadrul zonei euro au ajuns la un acord care va aborda toate aspectele problemei.

Unul dintre motivele esentiale ale blocajului de pe piata financiara este lipsa de incredere intre banci. Acestea nu se mai imprumuta reciproc, ceea ce induce o lipsa de lichiditati in piata

Lipsa lichiditatilor, provocata de stoparea creditelor interbancare

Germania, Franta, Italia si alte tari vor prezenta luni dupa-amiaza in mod simultan detaliile planurilor lor de salvare. "Toate deciziile care vor fi luate luni vor fi eficiente inainte de sfarsitul saptamanii, inclusiv traducerea lor legislativa", a afirmat Sarkozy.

Principalele prevederi ale Planului de contracarare a efectelor crizei financiare:

  • garantarea imprumuturilor interbancare;
  • posibila recurgere la o recapitalizare a bancilor, pentru a impiedica bancile importante sa dea faliment.
  • guvernele pot rascumpara activele riscante ale bancilor in schimbul obligatiunilor de stat. Aceasta dispozitie ar urma sa fie valabila pana la 31 decembrie 2009.

Cele 15 state membre ale zonei euro, reunite de urgenta duminica seara, la Paris, sunt gata sa garanteze operatiunile de refinantare a bancilor pana la sfarsitul anului 2009, potrivit proiectului declaratiei comune, obtinut de AFP.

Statele membre pot interveni in mai multe moduri pentru a sustine finantarea bancilor pe pietele interbancare, furnizand garantii, asigurari sau "dispozitii similare".

Proiectul de declaratie reitereaza angajamentul tarilor europene de a preveni orice faliment bancar, care ar fi de natura sa prezinte un risc pentru ansamblul sistemului financiar.

"Guvernele raman angajate in a evita falimentul oricarei institutii cu pondere semnificativa in sistemul financiar, prin folosirea mijloacelor potrivite de actiune, inclusiv prin recapitalizare. In acest fel, vom urmari cu atentie interesele contribuabililor si ne vom asigura ca actionarii si actualele conduceri suporta consecintele juste ale acestei interventii", potrivit proiectului citat.

Statele membre vor anunta pana miercuri sumele disponibilizate pentru planul de salvare

Statele europene vor stabili, pana miercuri, suma pe care o vor aloca planului de salvare a sistemului financiar, a anuntat ministrul belgian al finantelor, Didier Reynders.

"Ceea ce urmeaza a fi facut este ca fiecare stat sa-si fixeze suma pe care o va aloca acestui plan. Aceasta trebuie stabilita pana miercuri", a spus ministrul belgian.

"Cred ca vom ajunge la un consens in aceasta seara, si sper ca acesta sa fie agreat, miercurea viitoare, la nivelul intregii Uniuni Europene, asupra acestor doua principii: angajamentul de a injecta capital, atunci cand este necesar si angajamentul de a oferi garantia statului, pentru a permite generarea lichiditatilor", a subliniat Reynders.

"Sper, de asemenea, ca vom face un pas in plus: sa stabilim, in zilele urmatoare, sumele pe care statele implicate sunt gata sa le puna pe masa. Cred ca, daca toate tarile anunta suma pe care o vor disponibiliza, nu va fi un veritabil fond european, dar vom sti de ce suma dispunem pentru redresarea sistemului financiar", a mai spus ministrul belgian.

Gordon Brown: increderea in sistemul financiar va fi restabilita in urmatoarele zile

Premierul britanic Gordon Brown este convins ca increderea in sistemul financiar va fi restabilita "in urmatoarele zile".

"Sunt convins ca, in urmatoarele zile, increderea in sistemul financiar va fi restabilita", a declarat duminica, la Paris, oficialul britanic.

"Deciziile pe care le vom adopta in aceste zile vor avea efecte asupra urmatorilor trei ani", a adaugat seful guvernului de la Londra.

Obiectivul reuniunii este prezentarea unor masuri suficient de puternice pentru a impiedica o noua cadere a indicilor bursieri in sedinta care se va deschide peste cateva ore, luni dimineata, dupa ce majoritatea pietelor financiare au cunoscut una dintre cele mai negre saptamani din intreaga lor istorie.

"Astept un plan ambitios, coordonat, care sa ofere solutiile necesare", a declarat presedintele in exercitiu al Uniunii Europene, Nicolas Sarkozy.

Paradoxal, Marea Britanie, tara care s-a aratat cea mai refractara la adoptarea monedei unice, ar putea fi sursa de inspiratie pentru liderii europeni. Planul britanic, care presupune nationalizari partiale si garantarea imprumuturilor intre banci, este considerat ca fiind cea mai buna solutie la criza actuala.

De altfel, premierul britanic Gordon Brown a fost primit de Nicolas Sarkozy in jurul orei 13:45 GMT, inaintea inceperii summitului. La intrevedere au mai participat presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, seful Eurogrup, Jean-Claude Juncker si José Manuel Barroso.

"Am venit la Paris pentru a convinge liderii celorlalte state europene sa sustina abordarea globala a guvernului britanic", a explicat Gordon Brown.

Planul britanic - aproape 380 de miliarde de euro

Planul britanic prevede alocarea unor fonduri publice in valoare de 50 de miliarde de lire (circa 62,5 miliarde euro) pentru a injecta capital in bancile cele mai afectate de criza financiara si a altor 250 de miliarde de lire (315 miliarde euro) pentru a garanta schimburile interbancare.

Acest blocaj financiar al pietei interbancare este, de fapt, centrul problemelor, in conditiile in care bancile, de teama falimentelor, refuza sa se mai imprumute intre ele. Institutiile care nu mai reusesc sa obtina fondurile necesare pentru echilibrarea conturilor se pot trezi foarte rapid in dificultate, situatie care a aparut deja la o serie de banci europene. In plus, bancile se dovedesc tot mai reticente in a acorda credite pentru intreprinderi si pentru gospodarii, amenintand ansamblul sistemului economic si financiar.

Dupa ce ideea unui fond european de salvare a sistemului bancar a esuat saptamana trecuta, statele europene par a se indrepta spre o solutie care presupune masuri ferme, dar care vor fi aplicate la nivel national.

Germania - statul intervine cu 300-400 miliarde euro

Guvernul german lucreaza, de asemenea, la un plan care va fi adoptat luni de consiliul de ministri, intr-o sedinta extraordinara.

Acest plan presupune o interventie a statului cuprinsa intre 300 si 400 de miliarde euro si include garantii si intrarea statului in actionariatul bancilor. Cancelarul Angela Merkel ar putea anunta acest plan la Paris, la finalul summitului.

In Franta, o reuniune extraordinara a consiliului de ministri este anuntata, de asemenea, pentru luni, principalul punct pe ordinea de zi fiind adoptarea unui proiect de lege prin care statul va garanta refinantarea bancilor franceze.

O sursa guvernamentala a precizat ca acest proiect de lege ar putea include si un sistem de "garantii interbancare".

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel

Aceasta reuniune are drept scop stabilirea unei actiuni comune, coordonate pentru zona euro, astfel incat fiecare tara sa poate pune in practica, in zilele urmatoare, masurile care vor stabiliza pietele financiare si care nu vor conduce la nicio discriminare (intre statele membre, n.r.).

Cancelarul Austriei, Alfred Gusenbauer

Actiunile Marii Britanii par a fi foarte bune si trebuie sa tinem cont de aceasta experienta.