Interviul a aparut in ziarul elvetian Le Temps, interlocutorul, Jean Imbs, un foarte bun economist, este angajat cu norma intreaga la Institute of Banking and Finance - HEC Lausanne si a predat la Universitati precum Princeton, Harvard, London Business School etc. In textul de mai jos, analizeaza posibile solutii de relansare economica.

Le Temps: Are nevoie lumea de planuri de relansare?

Jean Imbs: Sigur ca da. Global, se constata o scumpire a costului creditelor. Oamenii au dificultati sa mai obtina imprumuturi. La fel, intreprindrile, mari sau mici, care au nevoie pentru fondurile lor de rulari sau de alte cheltuieli curente. Criza creditelor care ne-a lovit este, in fapt, similara cu socul ofertei, care va creste costurile de productie, la fel ca un soc petrolier. Cu diferenta ca socul actual loveste toate sectoarele.

Le Temps: La ce folosesc planurile de relansare?

Jean Imbs: La stimularea activitatii economice. Si, prin definitie, sunt dezirabile in perioadele de incetinire.

Le Temps: Ce instrumente se folosesc pentru aceasta?

Jean Imbs: Scaderea impozitelor este, in acest caz, un instrument adecvat. El permite intreprinderilor sa-si apere lichiditatile pentru a asigura gestionarea lor pe termen scurt, limitand presiunea fiscala. De asemenea, ajuta la mentinerea capacitatii de consum a cetatenilor. Din contra, nu este sigur daca este indicata o politica a locurilor de munca la stat. Mai degraba trebuie mentinut accesul la lichiditati decat sa se creeze noi activitati. In orice caz, pentru moment. Este preferabil ca statul, prin masuri fiscale, sa ajute la crearea de locuri de munca in sectorul privat.

Le Temps: Cine finanteaza planurile de relansare?

Jean Imbs: Scaderea impozitelor care nu este insotita, simultan, de o scadere a cheltuielilor publice, se transforma in datorie. Care, mai devreme sau mai tarziu, va trebui platita de contribuabili.

Le Temps: Putem compara actuala criza cu Marea Criza, pentru care Statele Unite ale Americii au creat, in 1933, New Deal?

Jean Imbs: Pentru moment, cifrele nu sunt asemanatoare. Rata somajului este in jurul a 25% si nu vorbim despre contractarea a 10 sau 20% din PIB. Ca si la New Deal, actuala criza bulverseaza peisajul politico-economic mondial. Dar statul revine in forta. Cele doua banci de investitii americane au devenit banci comerciale, supuse unor reguli mult mai riguroase.

Interviu de Ram Etwareea

Amanunte pe blogul lui Dan Popa