Mediul economic international, agentii de rating, firme de consultanta, investitorii sunt ingrijorati de deciziile care ar putea fi luate in aceasta perioada electorala in Romania, decizii care ar accentua vulnerabilitatea, oricum mare, in fata efectelor crizei economice internationale, a spus intr-un interviu pentru HotNews.ro Justin Patrie, analist al pietelor emergente din Europa la Business Monitor International.

Informatia pe scurt:

* Romania este vulnerabila financiar si ar putea fi nevoita sa ceara ajutorul FMI si UE.

* Atacurile speculative asupra leului nu pot distruge moneda nationala, iar banca centrala ar trebui sa pastreze rezervele pentru efecte mai profunde ale crizei.

* Perioada electorala si masurile care ar putea fi luate sunt un mare risc pentru economia romaneasca in contextul crizei actuale.

* Odata cu redresarea creditului, Romania si pietele emergente in general vor avea greutati in a face imprumuturi, bancile occidentale vor fi mai rezervate in a le imprumuta bani.

* Faza cea mai grea a crizei in Europa de-abia acum urmeaeza. Anul 2009 va cunoaste alte reduceri ale cresterii economice, in timp ce in 2010-2011 ar putea fi primele semne de redresare.

Reporter: In ce situatie este Romania in contextul crizei economice internationale comparativ cu alte tari din regiune? Analize recente – Stratfor si Reiffeisen Zentralbank – indica faptul ca Romania ar fi urmatoarea tara care va ajunge in situatia Ungariei, urmatoarea care va cadea.

Justin Patrie: Nu stiu daca as spune ca este urmatoarea care va cadea, dar daca vorbim despre economiile emergente, inclusiv cele din centrul Europei, Romania este o tara cu un risc ridicat. Exista riscul ca Romania sa fie nevoita sa ceara ajutorul FMI si al UE. Alaturi de Letonia, Estonia, Bulgaria si Ucraina, Romania reprezinta un risc ridicat in Europa emergenta, pentru ca exista o mare lipsa de capital pe piata internationala si tarile cu un mare grad de vulnerabilitate financiara pe termen scurt vor trebui sa ceara ajutorul FMI si UE.

Reporter: Cum va accentua riscurile faptul ca S&P a redus ratingul de tara al Romaniei sub nivelul de investitii, la BB+?

Justin Patrie: Va adanci criza. In general, reducerea ratingului cu un nivel nu este o problema in sine, dar, asa cum ati remarcat, el este sub nivelul de investitii si asta este o problema. Fiindca o serie de investitori institutionali, hedge funds, fonduri de pensii, au mandat sa nu investeasca in instrumente care au un rating sub nivelul de investitii. Si asta ar putea insemna ca nici in instrumentele suverane ale Romaniei nu sunt permise investitii.

Va fi astfel mai scump pentru Guvernul roman si corporatiile romanesti sa se imprumute de pe pietele internationale si asta va accentua problema lipsei de capital in Romania.

Reporter: Presedintele Romaniei a spus ca decizia S&P de a reduce ratingul Romaniei a fost una precipitata si argumenteaza ca datoria publica este extrem de scazuta iar rezervele la cel mai mare nivel din 1989 incoace. Sunteti de acord cu afirmatia ca S&P s-a pripit, ajung cei doi indicatori pentru a preveni criza?

Justin Patrie: Nu as da vina pe agentiile de rating. Ele tind sa priveasca si spre ceea ce s-a intamplat in trecut, se uita la dinamica situatiei macroeconomice a Romaniei, la situatia pietei financiare si schimba ratingul in concordanta cu situatia respectiva. Prin urmare nu cred ca incerca sa influenteze piata, pentru ca agentiile de rating au metodologii bine stabilite. Cred ca motivul pentru care S&P a redus ratingul Romaniei a fost determinat de situatia reala, din teren, din Romania, care ingrijoreaza intr-adevar.

Referitor la ceea ce a spus presedintele dvs., referitor la datoria publica scazuta, cred ca atunci cand au loc crize capitale in tarile emergente ale Europei nu te poti uita doar la datoria publica externa ca parametru izolat si ca masura impotriva unui risc.

Justin Patrie este seful diviziei de analiza a pietelor emergente din Europa (Head of Emergin Europe Analysis), specialist in evaluarea riscului de tara si a pietelor financiare.

Problema este ca in multe dintre aceste economii europene emergente sistemul bancar are asemenea probleme incat exista temerea ca guvernele vor prelua datoriile marilor banci si corporatii, iar guvernele vor fi astfel incarcate cu si cu datoriile acestora. Datoria publica redusa este inselatoare, fiindca multi sugereaza ca guvernele vor avea de facut fata unei datorii mult mai mari, preluand si datoria privata. Am vazut aceasta situatie in Marea Britanie, unde guvernul a salvat bancile falimentare, iar datoriile sale publice au crescut foarte rapid.

Sistemul bancar romanesc este foarte vulnerabil

Reporter: Autoritatile romane spun ca sistemul bancar romanesc nu este in criza. Insa in situatia in care 80% din activele bancare din Romania sunt detinute de banci straine, devine acest sector vulnerabil?

Justin Patrie: In putine cuvinte, da. E ciudat, pentru ca acum cativa ani, si chiar acum 6-8 luni, problema se punea complet diferit. Se spunea ca sistemul bancar din aceste tari este dominat de banci ocidentale bine capitalizate si asta ii oferea stabilitate.

Dar problema de acum din Europa emergenta – care a devenit un punct central al crizei pietelor emergente – este cea a integrarii capitalului mondial. Piata de capital mondiala este cauza problemelor existente in lume la momentul actual si cu cat esti mai integrat, cu atat mai dependent esti de acele piete pentru a-ti sustine vulnerabilitatile pe termen scurt.

O tara precum Romania si, mai ales, tari precum Ungaria sau Rusia sunt foarte vulnerabile, fiindca ele nu mai pot imprumuta de pe pietele financiare si asta include si imprumuturi de la bancile-mama, de la companiile partenere.

Nu cunosc foarte bine dinamica sistemului bancar romanesc si stabilitatea sa, dar daca una dintre bancile internationale care are activitati in Romania ar avea probleme – si stiu ca Unicredit are o prezenta puternica in Romania si prezinta riscuri de instabilitate – ar avea o influenta asupra a ceea ce se intampla in Romania.

Atacurile speculative asupra leului nu distrug moneda romaneasca; ea trebuie lasata sa fluctueze.

Reporter: De curand, BNR a folosit o parte din rezerva valutara pentru a respinge un atac speculativ asupra leului. Apare intrebarea ce se va intampla in cazul in care atacul ar fi unul masiv si se crede ca speculatorii “stau la panda”. Risca Romania, si monedele economiilor europene emergente, astfel de atacuri in viitor?

Justin Patrie: Da, exista in mod cert un astfel de risc. Dar faptul ca Romania are un curs de schimb variabil este de ajutor. As fi mult mai ingrijorat pentru Bulgaria si Ucraina, care au un curs fix si ele sunt mult mai expuse unor astfel de atacuri, intrucat bancile nationale sunt obligate sa le apere si isi folosesc rezervele pentru a o face.

Asupra Romaniei nu ar avea urmari atat de grave. Presiunile asupra monedei romanesti sunt de devalorizare a ei, dar daca ar exista un atac speculativ, el nu ar distruge leul, nu vad un asemenea risc.

Reporter: BNR a incercat, prin interventii in piata, sa tina cursul de schimb leu-euro sub 4 lei pentru un euro. Este o decizie inteleapta?

Justin Patrie: Nu sunt in masura sa recomand politici bancii centrale a Romaniei, dar cred ca ar trebui sa lase moneda nationala sa varieze libera. Cred ca asta ar fi cea mai buna politica. Romania are nevoi de rezerva sa pentru a-si sustine economia in cazul unei crize de lichiditati pentru platirea datoriilor si nu pentru a-si sustine moneda, mai ales ca am vazut recent si o apreciere a ei.

Romania trebuie sa evite sa intre intr-o spirala inflationista in aceasta perioada electorala

Reporter: Romania se afla acum in perioada electorala, exista solicitari ale sectorului public de cresteri salariale de 50%, iar deficitul bugetar va depasi 3% dupa estimarile Comisiei Europene. Pare Romania sa se indrepte hotarat spre criza? Accentueaza toate aceste elementele riscurile?

Justin Patrie: Perioada electorala este cea mai mare problema si unul dintre motivele pentru care privim cu mare ingrijorare Romania. Ceea ce nu vrem sa vedem acum, ceea ce nu ar fi bine si ar accentua problemele, ar fi cheltuieli bugetare non-productive si cresterea salariilor intr-o perioada in care inflatia este deja la un anumit nivel, ridicat. Problema este ca inflatia ramane la un nivel ridicat intr-o vreme cand se preconizeaza o scadere considerabila a cresterii economice, iar asta pune banca centrala in situatia de a reduce rata dobanzii, ceea ce este necesar. Lucrurile sunt interconectate. Ceea ce nu vrem sa vedem este o spirala inflationista, care ar fi determinata de cresterea salariilor si cheltuieli sporite ale populatiei.

Noi nu spunem ca guvernul n-ar trebui sa creasca cheltuielile publice pentru a contracara un declin economic, dar ele ar trebui orientate spre sectoarele productive, spre investitii in infrastructura. Asta ar fi o strategie rezonabila, nu cresterea masiva a salariilor, care nu va face nimanui niciun bine. Dimpotriva, va accentua problemele existente ale economiei romanesti si va face ca recuperarea sa devina foarte dificila si indelungata.

Reporter: Criza economica a fost si in SUA, probabil va fi si in Romania folosita in scop electoral.

Justin Patrie: Unii politicieni au interesul sa o foloseasca, altii sa o evite. Asa cum am vazut in SUA, a fost in mod cert in interesul opozitiei sa invinovateasca guvernul pentru starea economiei. Problema este foarte politizata. In Romania, insa, in acelasi timp sunt riscuri reale la adresa economiei, dar nu putem spune inca in mod cert ca ne indreptam spre dezastru.

2009 aduce o inrautatire a situatiei economice a Europei, 2010 este anul redresarii americane

Reporter: O analiza Stratfor spunea ca Europa va fi lovita mai tare de criza decat SUA si ca ceea ce e mai rau de-abia acum urmeaza. Sunteti de acord cu aceasta concluzie?

Justin Patrie: Absolut. Noi avem aceasta idee de foarte mult timp si am spus de mai bine de un an ca zona euro va fi intr-o pozitie mai rea decat SUA. Zona euro este cu 9 luni in urma Statelor Unite in termeni de cicluri economice, asa ca ceea ce vedem acum in SUA – cresterea economica in parametrii negativi, colapsul absolut al increderii consumatorilor si, in anumite cazuri, scaderi de 30-50% a preturilor aseturilor de pe piata imobiliara – va urma si in Europa si in zona euro, desi se vor manifesta diferit in functie de zone.

Business Monitor International este o firma londoneza de consultanta care ofera studii si expertiza privind riscul de tara, analiza industriala si analiza a companiilor. Firma cerceteaza oportunitatile de business din 175 de tari, cerceteaza pietele emergente si face prognoze macroeconomice.

Ceea ce e mai rau urmeaza in Europa, pentru ca inca nu am vazut impactul macroeconomic al actualei crize in multe parti din Europa. Nu am vazut o scadere atat de mare a cresterii economice in tari precum Romania, sau ale tari din Europa emergenta, Polonia, Cehia, Slovacia, o scadere care se va accentua in 2009.

Perspectiva macroeconomica in 2009 este mai rea decat cea din 2008: cresterea economica se va reduce considerabil si, in unele cazuri, vor aparea probleme din cauza unei rate mari a somajului. Un bun model de privit sunt Estonia si Lituania – economii care au crescut anual 7-10% au scazut foarte rapid in 2008. Cel mai rau scenariu pe care il putem imagina este ca tari precum Romania si Bulgaria sa cada in recesiune, iar ele trebuie sa evite ca un astfel de lucru sa se intample.

Reporter: Daca 2009 va fi chiar mai rau decat 2008, cand vom vedea din nou crestere?

Justin Patrie: E greu de spus. Scenariul optimist este din 2010. Anul 2010 este cea mai recenta perioada in care am putea vedea o revenire economica. In mod cert, in SUA 2010 este vazut ca un an magic, dar termenul poate fi impins in timp spre 2011, depinde de modul in care cei care fac politicile sunt capabili sa abordeze problemele economiilor.

Am fost putin ingrijorati de raspunsul UE si de lipsa de coordonare in fata crizei economice. BCE n-a intarziat foarte mult in privinta relaxarii conditiilor monetare si sa imbunatateasca piata creditelor. A actionat foarte diferit de Rezerva Federala.

Dar incepem sa vedem ca mecanismul institutional european incepe sa joace un rol, sa fie mult mai activ in prevenirea crizei, ceea ce este crucial in acest moment. Riscul real este criza in multe tari din Europa emergenta, iar Ungaria este exemplul clasic. Daca aceasta criza nu este evitata prin actiuni multilaterale – ale FMI si UE – le va lua mult mai mult timp sa se refaca decat pana in 2010. Am fost foarte multumiti de raspunsul dat Ungariei, cand FMI si UE au alocat sume masive.

UE a emis reglementari care sa ofere un mecanism institutional prin care capitalul sa poata fi trimis in regiune. Ne asteptam ca astfel de fluxuri de capital sa se indrepte si spre Romania sau Bulgaria. Daca vor putea evita criza, aceste tari se vor putea recupera mai repede si ar putea-o face in 2009-2010.

Cand creditul se va redresa, probabil in 2010-2011, bancile occidentale vor ezita in a imprumuta pietele emergente

Reporter: Ce se va intampla cu creditul dupa aceasta perioada de criza, pentru ca este clar ca nu se vor mai aplica aceleasi reguli?

Justin Patrie: A existat un model in Europa emergenta si Romania este un bun exemplu in acest sens: imprumuturi externe pentru a putea imprumuta in interior. A fost initial o situatie foarte, foarte buna, creditul a avut cresteri de doua cifre, iar economia a beneficiat de asta in mod substantial, dar problema este ca totul a fost nesustenabil.

Creditul in Bulgaria, Romania si in statele baltice nu a putut fi absorbit de economie si a rezultat supraincalzirea cresterii si o inflatie mare. Romania a devenit indatorata in exterior la un nivel nesustenabil, iar criza de pe pietele de credit internationale – care a dus la o inasprire a creditarii – face ca Romania sa nu mai poata imprumuta. Astfel, ea ar putea ajunge la stadiul de a nu-si mai putea sustine economia. Este un puternic motiv de ingrijorare.

Cand redresarea va avea loc, vom vedea ca bancile occidentale vor fi mult mai ezitante in a da imprumuturi pietelor emergente atat de agresiv cum au facut-o pana in 2007-2008. Prin urmare, cand vom vedea o relansare a creditului, probabil in 2010-2011, bancile vor fi mult mai temperate.