Nu intotdeauna injectia de lichiditate din partea bancilor centrale, celor cu probleme, rezolva criza bancara. In 55 la suta dintre cazuri, criza bancara coincide cu o criza a monedei locale si doar in 11% dintre cazuri problemele din sistemul bancar au legatura cu o “debt crisis”. Macroeconomic, in cazul celor mai recente 42 de crize bancare, in anul anterior izbucnirii crizelor, deficitele fiscale erau in medie de 2% in majoritatea cazurilor, deficitele de cont curent depaseau 4% din PIB-ul statelor, iar creditele neperformante erau, cu mici exceptii, de peste 10% din totalul creditelor, scrie Dan Popa pe blogul sau.

De regula, statele afectate de crize bancare aveau un regim institutional de slaba calitate, iar drepturile debitorilor au un coeficient de 1,8 pe o scara de la 1 la 4.

Ca reactii la criza, in 71 la suta dintre cazuri s-a mers pe ideea injectiei de lichiditate. Unele state au trecut la inghetarea depozitelor, in vreme ce altele au declarat “vacanta bancara”. Inghetarea depozitelor a variat si ea, cea mai lunga perioada fiind cea implementata prin planul Bonex, in Argentina. Metoda nu este deloc recomandata deoarece aduce pierderi si chiar tensiuni sociale.

Cat despre “vacanta bancara”, folosita in unele situatii de criza, ea e binevenita pana la punerea la punct a unui plan riguros de salvare.

Am primit aseara pe mail un studiu foarte bun publicat de FMI, legat de crizele bancare, din care am citat cele de mai sus. Cum au inceput, cum s`au concretizat, care erau parametrii macro ai statelor in anul anterior izbucnirii crizei, cum au reactionat statele… pe scurt o baza de date foarte utila. Este, din cate stiu, cea mai buna baza de date pentru studiul crizelor bancara, inclusiv episodul crizei izbucnite in 2007 in SUA. Pentru cei pasionati, pot citi studiul aici.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa.