Cu mai bine de o suta de ani in urma, o companie americana de utilaje agricole a utilizat conceptul de “putere de cumparare” pentru a crea un instrument practic, care a transformat-o in unul din liderii mondiali in domeniu.

Compania a constatat ca fermierii americani aveau nevoie de utilaje, dar nu puteau sa le plateasca. Agregand puterea de cumparare pe cativa ani a concluzionat ca pot totusi plati utilajele. Dar nu cash, ci in rate. Din aceasta abordare, piata si-a marit dimensiunile de cateva ori. Veniturile viitoare au fost aduse in prezent.

Dupa 2000, Romania (si in special sistemul bancar) a redescoperit acest concept. Creditele pentru persoane fizice au devenit produsul vedeta. Case, masini, bunuri de folosinta indelungata au fost cumparate in frenezie, in cea mai mare parte cu plata in rate. Creditul a devenit o prezenta fireasca in viata de zi cu zi.

Fenomenul a fost amplificat de 2 factori: estimarile de crestere de venituri de la un an la altul (putere de cumparare in crestere) si pretul in crestere la imobiliare. Cei 2 factori s-au alimentat unul pe celalalt. Pana la momentul in care trendul s-a inversat.

Criza internationala a facut lumea sa devina mai circumspecta. Asteptarile de crestere de venituri viitoare s-au estompat. Cumparaturile au fost amanate. Scaderea cererii la imobiliare a dus la reducerea preturilor. Ceea ce, automat, duce la scaderea garantiilor disponibile. Cei doi factori merg iarasi in aceeasi directie, alimentandu-se unul pe celalalt.

Urmeaza factura finala: cresterea soldului creditelor acordate populatiei in decembrie 2008 fata de un punct din trecut (sa zicem decembrie 2004 pentru usurinta rationamentului) inseamna de fapt cat am consumat in plus in intervalul 2004-2008 fata de cat am produs. Am trait 4 ani cu veniturile produse in mai mult de 4 ani. Pentru diferenta, va trebui ca anul (sau anii urmatori) sa muncim mai mult, pentru a consuma mai putin.

Sigur, analiza este una grosiera, fara pretentia de a modela cu exactitate fenomenul (ar trebui luata in calcul si variatia soldului depozitelor populatiei de pilda). Dar descrierea fenomenului este una corecta. Intentia mea nu e de a realiza un studiu academic, ci de a putea discuta despre un fenomen la nivelul cetateanului interesat de viata cetatii, dar nespecialist in economie.

Asteptari optimiste. Putere de cumparare in crestere. Aducerea puterii de cumparare in prezent, prin instrumentul creditului. Temperarea increderii in viitor sau chiar neincredere. Reducerea dramatica a perceptiei puterii de cumparare. Ridicarea nivelului minim pentru accesul la un credit. Acesta este mecanismul simplu prin care totul pare ca s-a blocat. Plus o doza de frauda, inerenta sistemelor care cresc foarte rapid (usor de absorbit in perioadele de crestere, putin probabila sa distruga sistemul, dar suficient de puternica pentru a accentua problemele in ziua scadentei).

Citeste si comenteaza pe Jeopardy.