Ziarul Cotidianul publica Programul anticriza al Guvernului. L-am citit si cred ca este un pas inainte, contine masuri corecte chiar daca, per total, nu este suficient de ambitios, data fiind severitatea crizei, scrie Emil Stoica pe blogul sau.
In primul rand, taxele si impozitele nu se modifica substantial. Exista o tendinta de scadere a fiscalitatii, o crestere moderata a salariilor bugetarilor, precum si programe specifice care cred ca isi vor atinge tinta de a sustine economia si a combate somjaul.
Sa le luam pe rand:
1. Fiscalitatea
a. Cum este si normal, statul isi va plati imediat datoriile catre firme. In total 8 miliarde de lei. Acest lucru va ajuta firmele care gasesc cu greu finantare. Pe cele aflate la limita le va tine in viata, celelalte vor avea costuri mai mici (in special cu finantarea) si vor putea pune banii mai repede la lucru in economie.
b. Sunt cateva masuri in privinta TVA: in primul rand TVA se va plati la momentul incasarii. Asadar, vor avea de beneficiat producatorii si prestatorii de serviciu, insa firmele de retail (precum Carrefour) vor trebui sa-si refaca socotelile. Impactul este pozitiv asupra fluxurilor de numerar din economie, precum la 1.a. mai sus.
A doua masura in privinta TVA este reducerea ei la 5% in industria alimentara de procesare. Va cost bugetul circa 3,4 miliarde de lei, insa cred ca impactul net va fi mai mic datorita reducerii evaziunii fiscale. Astfel se vor incuraja firmele mici si mijlocii productive, cu impact pozitiv asupra bugetelor familiilor.
c. Neimpozitarea profitului reinvestit. Aceasta masura va costsa guvernul 3,4 miliarde de lei, insa investitiile se traduc in cresterea activitatii economice si, deci, in taxe mai mari in viitor.
2. Reducerea cheltuielilor bugetare
In plus fata de reducerea cu 20% a personalului din aparatul central, in proiectul anticriza se mentioneaza cresterea salariilor bugetarilor apropiata de inflatie.
In acelasi timp, punctul de pensie creste la 45% - o masura populista (si nu este singura din program).
Alte cheltuieli publice (cum ar fi achizitia de automobile) se reduc cu 3,6 miliarde de lei.
3. Masuri specifice
a. Probabil cea mai importanta se refera la capitalizarea suplimentara a CEC si a EXIMBANK cu 1 miliard de lei. In plus, se constientizeaza (si, mai important, se foloseste!) punctul forte al CEC si anume in localitatile mici si medii si relatia cu firmele din acele localitati (si ele mici si medii). Astfel, aceste sume vor fi disponibile pentru finantare acolo unde este cel mai mult nevoie, mai ales in aceasta perioada cand bancile straine sunt mai mult preocupate nu de filiale, ci de sustinerea bancilor - mama.
b. Sunt prevazute masuri pentru sustinerea productatorilor de autoturisme si continuarea investitiilor in acest domeniu, inclusiv un program “rabla” de 60.000 de autoturisme.
Concluzie
Desigur, nu se prevede - deocamdata - ca Romania sa intre in recesiune. Insa daca exista riscul recesiunii, programul nu este suficient de ambitios. Lipsa de ambitie poate fi insa compensata de un program clar de investitii (de exemplu in infrastructura), plan despre care guvernul vorbeste, dar pe care nu l-am vazut inca.
Planul este si populist pe alocuri (vezi marirea pensiilor) si, din pacate, nu aminteste despre reducerea deficitului bugetar prin descentralizare.
Cu toate aceste lipsuri, planul nu mi se pare rau. Impozitele nu cresc, ceea ce este bine. Iar masurile fiscale si cele specifice sunt corecte: sprijina activitatile economice si injecteaza un pic de lichiditate in economie. In plus, nu mai auzim de cresteri de 50% ale salariilor.
Citeste si comenteaza peblogul lui Emil Stoica.
2
2
