Secretul bancar elvetian. Transformari, presiuni, iscusinte
Iata cateva dintre acestea:
1929: In timpul crizei economice mondiale, oamenii care mai aveau ceva banuti si`au dosit averile in Elvetia. Franta si Germania , vazand cum le fug capitalurile din tara, au facut presiuni asupra bancilor elvetiene, ca sa afle ce, cum si mai ales cine.. Nu le`a folosit la nimic.
1934: Secretul bancar devine articol de sine statator in Legea bancara elvetiana. Legea proteja depunerile in bancile elvetiene chiar si impotriva unor actiuni in justitie ale unor state terte. E ca si cum as decide ca la mine in casa pot ascunde bombe nucleare si ca fac ceva pe legile internationale. Ei bine, Elvetia a putut face asta.
1945/46: Supusa unor presiuuni de catre Aliati, autoritatile federale din tara cantoanelor se vad obligate sa furnizeze date privind averile incredintate de fostii sefi ai Reichului german. E vorba de bani, lingouri, bijuterii etc. Aici, elvetienii nu prea au avut ce comenta, Acordul de la Washington fiind foarte explicit.
1962: Sub presiunea Congresului Evreiesc Mondial, Consiliul Federal a adoptat un articol de lege prin care se obliga sa anunte titularii fondurilor financiare si ai bunurilor celor care nu au mai dat semne de viata dupa 9 mai 1945.
1977: Izbucneste scandalul Chiasso. Cativa bancheri ai Crédit suisse au infiintat o societate paravan - “Texon” – cu sediul in Liechtenstein, prin care spalau banii proveniti din Italia. In urma scandalului, bancile elvetiene s`au angajat sa controleze originea fondurilor care le sunt incredintate.
Anii 80-90: Elvetia e sub tirul acuzatiilor de spalare de bani proveniti in principal din businessul cu droguri (”pizza connection”), ca si de dosire a banilor unor dictatori ca Ceausescu, Marcos, Mobutu, Taylor sau Duvalier. Abia in 1997 a fost adoptata o lege prin care Statul se obliga sa raspunda favorabil cererilor vizand aceste fonfuri. Legea impotriva spalarii banilor a intrat in vigoare in 98.
1996-1999: In urma unor presiuni internationale, comisia Volcker si apoi comisia Bergier studiaza rolul Elvetiei in timpul celui de`al doilea Razboi Mondial. Membrii comisiilor capata acces la datele solicitate si liste intregi de nume –detinatori de conturi la bancile helvete sunt publicate in media.
2001: Dupa atentatele din 11 sept. Elvetia accepta sa ajute SUA in cautarea fondurilor care alimenteaza terorismul. Dupa care, invocand secretul bancar, nu mai face public niciun nume.
18 februarie 2009: UBS varsa 780 milioane de dolari Statelor Unite si ofera circa 300 de nume ale unor titulari de conturi din bancile sale, pentru a pune capat diferendului fiscal. Cu IRS`ul nu te pui, ca ti`o iei.
Sa vedem ce va urma.
Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa.

Dan Amariei, la 20 de ani de la lansarea albumului Omul cu Șobolani – „Ne punem în cap”: „Existau niște locuri cu un farmec mișto, cum ar fi Lăptăria sau Motoarele, genul de locuri care nu cred că vor mai exista vreodată”
VIDEO REPORTAJ Libearty Sanctuary, cel mai mare sanctuar de urși bruni din Europa/ Care este populația reală de urși? Cât de mare ar trebui să fie ea?
Paradoxul pandemiei: internările s-au prăbușit în 2020, dar numărul infecțiilor nosocomiale a crescut față de 2019 - date oficiale la nouă luni
De ce căutăm urme de viață pe Marte și ce ar însemna pentru omenire dacă le-am găsi
Găurile negre supermasive, formate din materie întunecată? / Internauții au decodat mesajul secret al roverului Perseverance / GTA ar putea fi interzis în SUA /
S-au apucat mai mulți români de yoga în pandemie? „De acasă se muncește mai mult decât de la birou. Faptul că urmează ora de yoga, mă forțează să-mi închid laptopul”