Viata in recesiune. Azi, Letonia.
Ca intre vecini, au inceput si barfele. Estonia cere sa nu fie bagata in aceeasi oala cu Lituania, ca are vezi Doamne, fundamente mai solide. Lituania arata si ea cu degetul catre Letonia si spune ca asa se intampla cand nu stii sa iti gestionezi cum trebuie economia. Pentru straini insa, lucrurile arata la fel. Toate sunt tari baltice cu mari probleme economice.
In toamna trecuta, guvernul leton a decis sa reduca salariile cu 15%, inclusiv pe cele ale europarlamentarilor sai. Au coborat si salariul minim pe economie cu 1%, ducandu-l la 243 euro. Degeaba. Cosmarul incepuse. Banca Parex, cea mai mare din tara, nu a mai putut face fata obligatiilor financiare asa ca Statul a fost nevoit sa o nationalizeze in noiembrie. “Daca pana si Parex nu mai e buna de nimic, in cine sa mai ai incredere in tara asta?”, se intreaba Gunars, un fost angajat al bancii, “drogat” de autoritati ca lucrurile merg bine si ca nu are de ce sa se teama.
In Riga, numarul masinilor din trafic a scazut consistent. Nu mai sunt cozi la semafoare, strazile sunt mult mai libere. Oamenii isi lasa masinile acasa pentru ca fac economii. Fiecare banut conteaza, iar ei se tem ca aceasta perioada e doar inceputul si ca vor urma zile si mai negre, explica Iveta Kazoka, politolog la Providus, un centru leton de studii. Scaderea salariilor a fost una dintre masurile impuse de FMI, ca dovada a cooperarii tarii baltice la programul de austeritate impus. Culmea este ca in afara FMI, in ajutorul Letoniei a sarit Suedia, care are si ea mari probleme economice. Desi a fost cerut un sprijin financiar international, pana la urma tot statele cu probleme se ajuta intre ele. Niciuna dintre economiile Golfului sau din zonele mai bogate ale lumii nu a sarit in ajutorul micului stat baltic.
Imprumuturile acordate de banci sunt in proportie de 75-80 la suta denominate in euro, astfel ca o devalorizare a monedei nationale ar fi catastrofala. Letonii isi cumpara preventiv valuta, de teama ca moneda lor se va deprecia consistent. “Unii isi iau pana si zloti polonezi. Orice, numai lats (moneda locala) sa nu tina. Nu mai au incredere in ea”, spune un membru al Parlamentului.
Ca in orice economie in declin, piata neagra infloreste. Pe strazi poti cumpara aproape orice, daca stii sa te orientezi. Serviciile secrete sunt si ele pe faza, pentru a preveni un eventual scandal social. Marten Hansen, un economist danez care traieste la Riga de cativa ani, a fost chemat la sediul serviciilor de securitate pentru a da explicatii legate de un articol publicat, in care critica paritatea lats/euro. ”M-au chemat si m-au intrebat ce aveam de fapt de gand sa sugerez in acel articol? Au fost politicosi, dar extrem de fermi. Nu mi s-a mai intamplat niciodata asa ceva. Credeam ca e de domeniul filmelor SF”, a marturisit el.
Via
Citeste si comenteaza pe Dan Popa's Weblog.

INTERVIU Paun Rohovei, însărcinatul cu afaceri al Ucrainei: Rusia a pregătit infrastructura militară din Crimeea pentru desfășurarea armelor nucleare / Obiectivul Moscovei - transformarea Crimeii într-un „portavion de nescufundat”
„Recensământul bugetarilor”. Liviu Mălureanu, președinte ANFP: Prin proiectul bugetar vrem să mapăm toți bugetarii, câți sunt, ce salariu au și ce fac / Concursuri naționale pentru posturile din administrație INTERVIU
Marian Popescu, Centrul de Integritate al Universității București, despre frauda de la Drept: „Numărul studenților e șocant / Când copiatul ca mod de a funcționa ajunge la facultate, partida e pierdută”
Când marketingul ne păcălește să cădem în capcana consumului irațional/ Sunt diamantele valoroase sau nu?
In istoria post-sovietica, balticii fiecare in parte s-au orientat catre un stat mai mare sub aripa caruia sa se afle. Estonia, datorita afinitatilor etnice, a beneficiat din plin de sprijinul Finlandei, Lituania de cel al Poloniei, iar Letonia de cel al Germaniei. Peste toate insa, au intervenit bancile suedeze, fiind consacrata expresia de a echivala sistemele bancare baltice cu un experiment al bancilor suedeze.
Cand o casa semidarapanata (asemanator oarecum cu anumite case din zona Lipscani), renovata in interior cat de cat totusi, dintr-o zona oarecum centrala din Riga ajunge sa coste si 7.000 de euro/mp, era cam clar ce se va intampla. Capitalele baltice sunt bune si civilizate pentru turism, insa fiecare suporta un turism de maxim 2 zile, asa ca, in afara de ceva lemn, pescuit si o economie bazata pe anumite servicii (incl. financiare), altceva pe acolo nu exista.
si la noi o sa fie urata....da rau de tot....oameni calificati care in ultimii 8 au fost invatati cu salarii uriase...2-3-4000 euro...nu i vad bine azi...domeniile lor sunt varza....au rate imense....si nu stiu sa se descurce cu salar de 350 euro....unii nici nu pot....cu asa datoriii.... bnr ul nu a fost ascultat in legatura cu economisirea
...acuma plangem.o sa fie case la 35000 euro si nu o se inghesuie lumea sa le ia ....asa de urat o sa fie ....caritas o sa fie...0 sau fni......