Este relaxarea secretului bancar o dinamita pentru sistemul bancar elvetian?

S-ar parea ca nu. Nimeni nu neaga ca strictetea in privinta pastrarii secretului operatiunilor bancare din micuta confederatie au facut ca sute de milioane de dolari sa poposeasca in bancile elvetiene venite din toate colturile lumii. Dar la fel de adevarat este ca aici exista poate cea mai solida expertiza de specialitate dar si un mediu economic si politic stabil.

Relaxarea regulilor privind secretul bancar (pentru incalcarea caruia, pana la 13 martie, orice bancher putea face puscarie in Elvetia) afecteaza se pare nu atat bancile mari ca UBS, cea care a stat in centrul scandalului secretului bancar, cat bancile mici care se ocupa cu administrarea averilor.

Unele dintre acestea inregistreaza scaderi ale profitului de pana la 41%, scrie Le Temps.

Potrivit analistilor britanici de la Keefe, Bruyette & Woods, Matthew Clark and Andrew Simpson citati de publicatia elvetiana, procentul de fonduri neinregistrate de origine europeana variaza intre 18 si 28 in cazul bancilor private mici. Iar sumele gestionate de acestea variaza intre 7 si 37 de miliarde de franci elvetieni.

Prin comparatie, doar 17% respectiv 15 % din activele gestionate de Credit Suisse respectiv UBS au origine europeana.

Ambii specialisti spun ca ridicarea secretului bancar poate duce la retragerea a 20% din aceste fonduri.

Obligata de OECD sa respecte standardele sale privind fiscalitatea, Elvetia s-a angajat pe 13 martie sa sustina schimbul de informatii cu alte tari, "pentru cazuri individuale si pe baza unor cereri concrete si justificate".

Practic, Elvetia va semna o serie de acorduri bilaterale privind dubla impunere fiscala.

Insa dupa cum au si precizat autoritatile elvetiene, Berna nu va transmite integral si automat datele clientilor pe care ii va proteja de solicitarile nejustificate.

Cu alte cuvinte autoritatile dintr-o tara din Uniunea Europeana, de pilda, vor trebui sa aiba dovezi ca un anumit cetatean are un cont intr-o anumita banca din Elvetia unde vehiculeaza sume nesupuse impozitarii. Inarmate cu aceste dovezi, ele vor adresa o cerere autoritatilor elvetiene care vor permite bancii sa le puna la dispozitie informatii privind miscarile de fonduri din contul/conturile clientului.

Regula nu se aplica, insa, unui cetatean elvetian care traieste in afara Elvetiei.

Prestigioasa publicatie Le Temps, facea apel zilele trecute la autoritatile financiare de a lansa o campanie de comunicare pozitiva, care sa nu mai opuna secretul bancar fiscalitatii ci dimpotriva.

“Clientii straini sunt cei care au contribuit la nivelul nostru de trai actual!” titreaza Le Temps.