BNR a revizuit in scadere prognozele de inflatie pentru anii 2009 si 2010, de la 4,4% la 4,3% pentru 2009 si de la 2,8% la 2,6% pentru anul 2010, a anuntat, joi, guvernatorul BNR. Mugur Isarescu a explicat ca rata inflatiei este in scadere, printre factorii care au determinat acest lucru fiind o volatilitate mai mica a cursului de schimb, reducerea consumului si dinamica favorabila a preturilor la combustibil.

In ceea ce priveste posibilitatea ca a doua transa a imprumutului de la FMI sa fie virata catre bugetul de stat, in loc de BNR, Mugur Isarescu a afirmat ca: "Gindit cum trebuie, pentru evitarea arieratelor, miscarea ar fi benefica"

.

Cele mai importante declaratii ale lui Mugur Isarescu:

  • BNR a revizuit in scadere prognozele de inflatie pentru anii 2009 si 2010, de la 4,4% la 4,3% pentru 2009 si de la 2,8% la 2,6% pentru anul 2010.
  • Intre factorii determinanti ai inflatiei din trimestrul 2: aplicarea primei etape de majorare a accizelor la produsele din tutun si, in plus, observam rigiditati pronuntate in economia romaneasca pe piata muncii, pe piata unor bunuri si servicii si cheltuielile administrative.
  • Factorii pozitivi care au dus la accentuarea tendintei de dezinflatie: avem volatilitate mult mai mica, aproape o tentinda de stabilitate a cursului de schimb, o restrangere a cererii interne, influenta pozitiva a preturilor agro-alimentare si o dinamica favorabila a preturilor la combustibil si atenuarea semnificativa a anticipatiilor inflationiste.
  • Avem o reducere clara a consumului populatiei in trimestrul al II-lea, si asa cum este normal, un asemenea fenomen tempereaza tensiunile asupra preturilor si determina consolidarea dezinflatiei. Cauzele sunt diminuarea venitului disponibil si faptul ca s-au creat asteptari pesimiste la nivelul populatiei in legatura cu situatia economica.
  • Avem o reducere dramatica a vanzarilor de bunuri de folosinta indelungata, reflectata si in reducerea importurilor, pentru ca majoritatea acestor bunuri erau importate. Se remarca o tendinta evidenta de economisire.
  • In plus, bancile nu au mai acordat la fel de usor credite de consum.
  • Avem o reducere, in general, a cifrei de afaceri din comert cu vreo 20%.
  • Avem aproape o dublare a depozitelor noi construite la termen ale populatiei. Sunt depuneri de sume noi.
  • Pretul scazut al petrolului a afectat rezultatele companiilor petroliere.
  • Nu stim cum va evolua criza economica. Sunt tot felul de prognoze, iar in aceste conditii nu putem sti cu certitudine nici cum va evolua economia romaneasca. Singura certitudine pe care ne putem baza este acordul cu FMI si CE.
  • Avem si incertitudini legate de cum va evolua pretul petrolului, care pana acum ne-au ajutat.
  • Nu avem mari modificari privind proiectiile pentru sfarsitul anului.
  • Dupa ce cativa ani am cheltuit mai mult decat am produs, a venit momentul corectiei. Este o drama ce s-a intamplat in 2007 si 2008, cand am avut un deficit extern de peste 10%, nu ce s-a intamplat in 2009, cand a venit momentul corectiei. Eu sunt multumit ca s-a putut face o asemenea corectie fara o explozie a somajului.
  • Dezbaterea publica merge pe ideea maririi deficitului bugetar, dar eu cred ca e nevoie de o discutie asupra naturii cheltuielilor bugetare.
  • Constatam, dupa 6 luni ale anului, ca singurele care au crescut au fost cheltuielile bugetare, cheltuielile de personal. Exista o multitudine de legi, hotarari, angajamente care fac ca orice miscare in domeniul cheltuielilor bugetare sa fie extrem de greoaie. Aceasta este o rigiditate si intelegem pe zi ce trece ca o asemenea reforma va fi greu de facut. Dar este necesara, oricat ar fi de dureroasa.
  • In 1990 am plecat cu 2,5 milioane de asistati social, iar acum avem 6 milioane. Economia nu poate sa reziste.
  • Ingrijorarile romanilor privind somajul sunt foarte accentuate.
  • Scaderea cresterii economice a fost un cost pe care a trebuit sa il platim pentru excesele anterioare.
  • Avem aproape o suprapunere a ratelor de dobanda, ceea ce ne da posibilitatea sa reducem dobanzile.
  • Avem o imbunatatire evidenta a fundamentelor economice care au determinat reducerea rating-ului si presiunile asupra cursului.
  • Unii asteapta de 6 luni sa ajunga cursul euro la 4,7 lei. Acest joc este vechi de cand lumea: pe piete se creeaza o anticipatie si spui ca se face cursul 4,7. Este o imbunatarire fantastica a fundamentelor care au dus la reducerea volatilitatii cursului.
  • BNR nu prognozeaza o depreciere excesiva a cursului. In plus, BNR descurajeaza deprecierea cursului, dar parca n-as incuraja nici o apreciere a cursului.
  • Noi o sa vedem reluarea cresterii economice probabil ca pe la anul. Ajustarea s-a facut, e foarte bine. Intrebarea este cum se va relua ea cu o inflatie sanatoasa si fara un deficit extern foarte mare.
  • Parerea mea este ca consumul se va relua odata cu creditarea de catre banci.
  • Un deficit bugetar mare nu e de dorit, dar el trebuie judecat intr-un context, iar in contextul actual, el nu poate fi evitat. Asistam la deficite extreme si la case mai mari.
  • Daca banii de la FMI se duc in creditare, toate datele se vor schimba.
  • Raportul productivitate-salarii s-a imbunatatit. 
  • In ceea ce priveste posibilitatea ca a doua transa a imprumutului de la FMI sa fie virata catre bugetul de stat, in loc de BNR, Mugur Isarescu a afirmat ca "Gindit cum trebuie, pentru evitarea arieratelor, miscarea ar fi benefica".
  • In final, banii de la FMI vor ajunge tot la BNR. Daca Ministerul Finantelor va cheltui aceasta transa pe plan intern, va vinde valuta catre BNR si va lua lei, iar moneda straina va intra in rezerva. Daca Finantele vor utiliza banii pe plan extern, va scuti rezerva BNR de anumite plati externe.
  • In contextul actual, reluarea cresterii economice implica un dozaj de injectie monetara, bine cantarit, gradual, in economia romaneasca. Atunci impactul nu va fi inflationist, ci de sustinere a cresterii economice.

HotNews.ro a transmisLIVE TEXTdeclaratia guvernatorului BNR.