Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank Romania, vorbeste intr-un interviu acordat Hotnews.ro despre ce lipseste sectorului agricol pentru a fi creditat mai consistent, care e dilema bancherilor atunci cand stabilesc nivelul garantiilor, la ce discounturi se fac executarile silite si cum ar putea fi ele evitate si de ce vor scadea dobanzile la creditele in lei.

Restructurati orice client rauplatnic?

Sergiu Oprescu, 45 de ani, este presedinte executiv al Alpha Bank Romania, din februarie 2007.

- A detinut pozitia de presedinte al Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti in perioada 2001 - 2006 In perioada 1996-2000 a fost CEO al Alpha Finance Romania, societatea de servicii de investitii financiare a Grupului Alpha Bank in Romania

- Absolvent al Graduate School of Banking, University of Colorado – USA (1996) si al Facultatii de Aeronave din Bucuresti (in 1987)

Carte de Vizita Sergiu Oprescu

Sergiu Oprescu: O, nici vorba. Nu orice client poate fi restructurat. Nici nu e de dorit si nici nu e sanatos. Trebuie sa identificam acele firme care au potential sa depaseasca perioada de criza si care ar putea deveni maine vectorul de crestere al economiei. Pentru asta noi trebuie sa ne adaptam politicile interne si sa venim cu oferte speciale. As mai spune ca nu trebuie incurajata neperformanta care se forteaza prin intrarea in insolventa.

Domnule presedinte, presedintele Basescu acuza bancile ca nu finanteaza agricultura. Cum se vede acest repros din punctul de vedere al unui bancher?

Sergiu Oprescu: Cred ca in general e adevarat. Agricultura a fost vitregita in ultimii ani in ceea ce priveste politica de creditare a bancilor comerciale. Trebuia sa ne aplecam mai demult asupra acestui segment. E drept, sunt multe lucruri de facut in agricultura, mai ales pentru a gasi clientii bancabili.

Pe de alta parte, una din problemele principale ale agriculturii romanesti este faramitarea loturilor. De aceea dimensiunea medie a unei ferme romanesti e mult mai mica decat media europeana. Si pe cale de consecinta, nivelul pe care il poti aplica in creditarea unei firme mici e mai mic decat poti sa il aplici in cazul unei ferme europene.

De ce ar fi nevoie pentru ca agricultura sa intre in sfera de interes a bancilor?

Sergiu Oprescu: Ar fi trebuit sa se ia in calcul un intreg program de stimulare a creditarii. E vorba de formarea unor fonduri de garantare, de introducere a unor produse standardizate pentru segmentul agricol. E vorba de stimularea unei politici in acest domeniu.

Va referiti la o piata a certificatelor de depozit...?

Sergiu Oprescu: Evident, si la asta.

Spuneti-mi un lucru cu care va mandriti din sistemul bancar local si unul pe care l-ati vrea indreptat.

Sergiu Oprescu: Lucrul bun este ca am intrat in criza cu indicatori foarte buni si cu rezerve mari, care ne-au protejat. Cu toate ca noi criticasem nivelul mare al rezervelor, pana la urma ne-a prins bine. Una peste alta, sistemul bancar a demonstrat ca face fata cu succes acestei perioade.

Si partea care ramane de indreptat?

Sergiu Oprescu: Critica pe care o aduc este aceea ca nu am explicat atat de mult care sunt problemele cu care bancile se confrunta. Pentru a grabi o comunicare mai buna cu clientii. Cheia sta in restabilirea incredereii si restabilirea comunicarii foarte deschise cu clientii. Avem interese convergente...

Noi am pus pe site-ul bancii toate activele imobiliare pe care a trebuit sa le executam. Ar trebui sa avem un asemenea site centralizat la nivelul intregului sistem bancar

Sergiu Oprescu

Domnule presedinte, IMM-urile reproseaza bancilor ca le sunt cerute garantii prea mari, ca sunt scumpe creditele, ca...

Sergiu Oprescu: Nivelul garantiilor a fost prezumat de sistemul bancar in momentul in care pe piata secundara exista un anumit nivel de lichiditate. Era perioada aceea exuberanta a creditarii. Cand criza a lovit, piata imobiliara a cunoscut aproape o decuplare a cererii de oferta.

Am inteles, dar cum evaluati valoarea colateralului?

Sergiu Oprescu: Cand sistemul bancar ia in calcul valoarea unui colateral, in afara de valoarea evaluata de catre cineva autorizat in acest sens, noi nu trebuie sa uitam ca banca isi recupereaza banii, ajunge sa se „indestuleze” doar in situatia in care clientul nu ramburseaza. Si atunci aceasta „indestulare” are loc prin executarea silita, executare care insa nu are loc la o valoare „fair” de piata.

De ce?

Sergiu Oprescu: Pentru ca iti iei in calcul un discount acceptat de 20-30%. In practica, sesizam ca valoarea pe care noi o prezumam ca fiind linistitoare, adica acel discount de 20%, nu e suficienta. Sunt situatii in care valoarea activului in executare silita devine mai mica decat valoarea pe care noi o discountam.

Si ce e de facut?

Sergiu Oprescu: Din punctul nostru de vedere, ca sa revenim la valori mai inalte ar trebui sa punem la punct un set de norme, de proceduri, de reglementari, care sa duca la o accelerare a tranzactiilor.

Adica?

Sergiu Oprescu: Va dau un singur exemplu. Noi am pus pe site-ul bancii toate activele imobiliare pe care a trebuit sa le executam. Nu avem si ar fi fost foarte de ajutor sa avem la nivel de sistem bancar un site unitar care sa centralizeze si sa putem face publicitatea la adevaratul nivel care e nevoie al acestor active. Cerere exista, sunt convins, dar nu e suficient de cunoscuta.

Lucrurile stau cu totul diferit fata de acum cativa ani...

Sergiu Oprescu: Criza a schimbat lucrurile. Atat noi, ca banci comerciale, cat si clientii nostri construim de fapt un nou mediu microeconomic in care lucrurile sunt diferite fata de situatia din urma cu cativa ani. De pilda, un activ imobiliar pe care anul trecut il luam in garantie cu 70 la suta la valoarea evaluata, acum il putem cel mult vinde la 30-35% din valoare. Si atunci, ca bancher, iti pui intrebarea la ce valoare acceptata ar trebui sa iei acea garantie fata de valoarea evaluata de astazi. Trebuie sa te gandesti ca lucrurile evolueaza si ca s-ar putea sa vina o vreme in care valoarea garantiei sa creasca in viitor...

Aveti expunere mare pe IMM-uri?

Acum diferentialul de dobanda dintre Banca Centrala Europeana si BNR este de peste 7 puncte procentuale. De aceea diferenta dintre dobanzile la leu si la euro e ridicata.

Sergiu Oprescu

Sergiu Oprescu: In cazul nostru, nu avem o expunere atat de mare. Incercam sa creditam la acelasi nivel la care am creditat si anul trecut pe acest segment. Din pacate, dinamica renuntarii la credite a fost mai mare decat capacitatea de a credita.

De ce?

Sergiu Oprescu: Suntem intr-o piata in care cifra de afaceri a firmelor a suferit ajustari de 30-40% in 2009. Prima reactie a companiilor e sa isi reduca stocurile si sa ramburseze creditul pentru ca altfel ramane cu datorii care se acumuleaza si care il vor sufoca. Daca extindem acest tip de reactie la nivelul unui intreg segment de creditare o sa ne dam seama ca e natural ca pe partea creditului destinat capitalului de lucru, creditarea era natural sa scada, pentru ca scade insasi cifra de afaceri a acelor societati comerciale.

Cu ce compensam aceasta scadere?

Sergiu Oprescu: In primul rand, normal ar fi sa o compensam cu cresterea pe segmentul creditelor de investitii. Numai ca aici ne lovim de lipsa de incredere pe care o are clientul de a investi pe termen lung. Clientul sta si se intreaba cum sa investeasca in ceva viitor, in conditiile in care afacerile lui din prezent scad?

Acum doi ani, el si-ar fi adus casa in garantie la banca fara sa clipeasca, pentru ca el credea cu toata puterea in businessul lui. Azi, nu mai are aceeasi incredere.

Cum ati trecut de criza? Ati inchis unitati, ati dat oameni afara?

Sergiu Oprescu: Din fericire am intrat in criza intr-un moment foarte bun pentru banca. Nu finalizasem programul de extindere, ca atare cele 200 de unitati de care dispunem este extrem de adecvat. Nu a trebuit sa inchidem, ci doar sa eficientizam costurile ceea ce ne permite sa spunem ca avem o retea de unitati mai eficiente decat media sistemului.

Si intrebarea clasica... cum vor evolua dobanzile la creditele in lei?

Sergiu Oprescu: Dobanzile la lei vor tinde sa devina convergente cu cele de la euro, care sunt mai mici. Trendul este de scadere. Acum diferentialul de dobanda dintre Banca Centrala Europeana si BNR este de peste 7 puncte procentuale. De aceea diferenta dintre dobanzile la leu si la euro e ridicata. Dar nu trebuie sa uitam ca peste cativa ani trecem la moneda unica, moment in care Robor devine Euribor. Iar cum marja la leu este mai mica decat cea la euro, atunci cand vom adopta euro, beneficiul va fi mai mare pentru clienti.