La fiecare suta de lei incasata in toamna lui 2009, fiecare familie de romani a cheltuit 16,5 lei pe taxe si impozite si 72,5 lei pe consum (mancare, bautura, provizii etc) arata datele Institutului National de Statistica remise marti, HotNews. E drept, cei care domiciliaza la oras au cheltuit in medie cu aproape 500 de lei lunar mai mult decat cei care locuiesc la tara mai arata INS, care precizeaza ca veniturile unei familii din zona urbana au fost in trimestrul III 2009, cu 41,3% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural.

O cincime din venituri s-au dus pe cheltuieli legate de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In trimestrul III 2009, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 19,4%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (18,4% in trimestrul I, 14,3% in trimestrul II si 14,4% in trimestrul III ) a fost absorbita de consumul de utilitati necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili).

Veniturile banesti au fost in medie de 1.950 lei lunar pe gospodarie (672 lei pe persoana), in timp ce veniturile in natura au reprezentat 318 lei lunar pe gospodarie (110 lei pe persoana).

Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri (51,3% din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul unu, 52,3% in trimestrul doi, respectiv 52,1% in trimestrul trei 2009).

In trimestrul trei 2009, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 41,3% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 14,6% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.

Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei sau cumpararea de actiuni detin o pondere mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.

Cheltuielile efectuate de gospodarii pentru sanatate (4,5% din cheltuielile totale de consum) si mai ales cele pentru educatie (0,7%) au inregistrat un nivel scazut, in special datorita faptului ca satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodariilor se realizeaza in cea mai mare parte prin servicii publice de care acestia beneficiaza in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau gratuit.