Ecranele agentiilor de presa noteaza "URGENT", de cate ori apare cate o informatie despre economia Greciei. Lideri politici, bancheri centrali si economisti de frunte asteapta sa vada ce urmeaza. Dilema cea mai mare a tuturor este daca UE va ajuta sau nu Grecia sa treaca prapastia. Daca o ajuta, UE va fi obligata sa procedeze identic cu oricare alt stat, ceea ce ar fi periculos. Daca nu o ajuta, economia elena risca sa intre in colaps, ceea ce ar fi la fel de periculos pentru Uniunea economica Monetara.

7 ian.- Grecia respinge orice eventualitate de a solicita ajutor economic, in timpul vizitei unei echipe a CE si BCE.

8 ian. - UE exclude orice posibilitate sa salveze Grecia.

12 ian. - Bancile grecesti intra pe Lista Gri a Merril Luynch. Lista gri este cea de-a treia dintr-un total de patru categorii.

13 ian.– Credit Suisse plaseaza Grecia pe pozitia a doua in clasamentul tarilor cu cel mai mare grad de risc, dupa Islanda.

In aceeasi zi, Moody's Investors Service noteaza ca este posibil ca economia greaca sa se confrunte cu o "moarte lenta"

2010- Un inceput de an dificil pentru Grecia

  • Planul de stabilizare propus de greci, considerat "insuficient" de UE

Grecii au propus un Program de Stabilitate si Dezvoltare, plan in care promit marea cu sarea, dar pe care autoritatile europene il considera insuficient, cerand Greciei masuri mult mai ferme. Motivul? E nevoie de bani la buget, iar celelalte economii europene nu prea vor sa bage mana in propriul buzunar.

Una peste alta, UE vrea majorarea semnificatica a accizelor la bauturi si tigari, cu un procent cuprins intre 20% si 30% (ceea ce ar scumpi pachetul de tigari cu un euro si sticla de bautura cu pana la 3 euro). Masura dura, care in Romania a spulberat tinta de inflatie, dar care ar aduce la bugetul Greciei 600 de milioane de euro.

Urmeaza reducerea cheltuielilor totale legate de sporurile acordate in sectorul public cu 10% sau cu 600 de milioane de euro, reduceri esalonate in functie de retributiile functionarilor. Politica de acordare a sporurilor va fi si ea foarte stricta, cu cresteri de 1,5% pentru retributiile de sub 2.000 de euro.

Egalizarea plafoanelor de pensionare pentru barbati si femei in sectorul public va avea loc in curand, proiectul de lege urmand sa fie aprobat. In plus, pentru "domolirea" evaziunii fiscale, taximetristii, vanzatorii din piete, benzinarii si frizerii vor fi dotati cu case de marcat.

  • Presa elena e optimista: Ne vor salva!

Guvernatorul Bancii Centrale, Jean Claude-Trichet, apreciaza ca aceste masuri „echivaleaza cu impactul pe care l-ar fi avut o depreciere a monedei nationale, daca Grecia nu ar fi adoptat euro”. Presa elena este optimista si noteaza ca in mare secret, autoritatile europene le vor salva economia, ale carei probleme tind sa ameninte in mod direct constructia Uniunii

1.Majorarea accizelor la bauturi si tigari, cu 20%-30%. Masura ar aduce la buget 600 mil euro.

2. Reducerea cheltuielilor cu sporurile din sectorul public cu 10% sau 600 de mil euro.

3. O politica de acordare a bonusurilor foarte stricta, cu cresteri de 1,5% pentru retributiile de sub 2.000 de euro.

4. Egalizarea plafoanelor de pensionare pentru barbati si femei in sectorul public.

5. Taximetristii, vanzatorii din piete, benzinarii si frizerii vor fi dotati cu case de marcat.

Ce are de facut urgent, Grecia

Economice si Monetare.

„Surse demne de incredere din cadrul Bancii Greciei confirma ca in ultimele zile puternicii Uniunii Europene cauta modalitati de salvare a economiei grecesti in fata atacurilor intensificate ale speculantilor, care vor ataca si alte verigi considerate slabe ale zonei euro, punand in pericol cel mai ambitios proiect politic european din ultimele decenii”, noteaza mandre, ziarele grecesti.

Planuri exista, dar toate au serioase semne de intrebare. Liderii zonei euro sunt preocupati de obligatiile pe care statul elen si le va asuma, adica de sacrificiile pe care le va accepta in schimbul eforturilor de salvare.

  • Variante de ajutor exista, dar stau sub semnul intrebarii

Premierul grec, Georgios Papandreou, a cerut de la Davos emiterea unor obligatiuni europene, evitand insa orice referire la vreun plan de salvare.

Solutia, discutata amplu de ziarele elene, pare buna, dar cine va fi emitentul obligatiunilor si cine le va garanta emiterea? - sunt intrebarile venite de la Bruxelles si la Frankfurt. Banca Centrala Europeana n-ar prea vrea, pentru ca problema e de natura fiscala, iar parghiile ei, din punct de vedere juridic, sunt limitate. Mai mult, cativa membri ai consiliului director se opun oricaror fonduri de salvare. „Problemele Greciei tin de politica fiscala, iar asta nu e treaba unei banci centrale” spun ei si au dreptate.

Masurile solicitate Greciei echivaleaza cu impactul pe care l-ar fi avut o depreciere a monedei nationale, daca tara nu ar fi adoptat euro

Jean-Claude Trichet, Guvernatorul BCE

O alta varianta propune ca tarile mari, Franta si Germania, sa actioneze ca forte garante ale unor eventuale imprumuturi contractate de Grecia.

„Luarea unei hotarari este imperioasa, pentru ca timpul trece, iar pietele sunt cuprinse de infrigurare, dupa cum confirma si intensitatea actiunilor speculative”, mai scrie presa greaca.

  • Wall Street Journal: imprumuturile bilaterale pe termen scurt sa fie solutia cea mai fezabila

Un eventual plan de salvare a economiei elene intampina serioase probleme, scriu si jurnalistii de la Wall Street Journal. Cea mai mare problema: cine va oferi fondurile de salvare. Banca Centrala Europeana este putin probabil sa le asigure, diverse tratate europene ingreunand acest proces. Uniunea Europeana nu poate nici ea emite propriile bonduri si ar avea nevoie de noi parghii fiscale ca sa poata face asta.

O solutie ar fi aceea ca Uniunea Europeana sa deschida, sau eventual sa mareasca fondul de 50 de miliarde de euro, strans de la tarile membre ale zonei pentru asistenta tarilor din afara ei, care au probleme cu balanta de plati, dar asta ar putea fi considerata o noua dovada ca, in materie de disciplina fiscala, Europa nu este serioasa, sporind costurile creditarii in cele 16 state din zona euro.

Asta face ca imprumuturile bilaterale pe termen scurt sa fie solutia cea mai fezabila, in cazul in care Grecia ar intra intr-o criza temporara de lichiditati. Un imprumut ar elimina orice suspiciune ca greselile bugetare ale Greciei vor fi fost iertate si ar impiedica "molipsirea" altor tari.

Dar cine sa ofere imprumutul si in ce termeni? Si apoi, cine va monitoriza respectarea clauzelor? Si mai presus de toate, se pune intrebarea cand ar fi momentul sa se intervina.

Spre deosebire de o banca, Grecia nu poate fi pusa in situatia de a functiona "cu program redus", ea trebuind sa functioneze si pe timpul weeked-ului, dar o scadere constanta a increderii risca sa traga la fund si alte tari, intreaga zona euro putand fi pusa in pericol.