Patru concluzii ale intalnirii reprezentantilor celor mai puternice 7 economii
Majoritatea economiilor europene au adoptat pana acum doua cai: fie indatorandu-se si mai mult in speranta ca cresterea economica le va permite achitarea datoriilor, fie stopand cheltuielile (si investitiile) si incercand sa aduca bani mai multi la bugetele tot mai slabite.
Una dintre concluziile intalnirii G7 a fost ca e nevoie de un plan convergent de iesire din criza si ca stimulii economici nu trebuie inca retrasi.
O alta recomandare a fost ca tarile cu un curs valutar inflexibil sa permita o flexibilitate mai mare a cursului valutar real, fie printr-o rata mai mare a inflatiei, fie prin aprecierea nominala a valutelor.
Raportul nu precizeaza despre care state este vorba, dar se poate deduce ca printre tarile vizate se afla China, care a iritat guvernele straine inca de anul trecut, limitand aprecierea yuanului din iulie 2008 (dupa ce acesta crescuse cu 21% fata de dolar si periclita exporturile).
Concluzia numarul trei a fost aceea ca bancile sa suporte costurile generate de programele de sprijinire a sectorului financiar. Potrivit Reuters, oficialii G7 au cerut o examinare atenta a propunerii Marii Britanii privind instituirea unei taxe pentru sistemul bancar, astfel incat sa fie acoperite costurile programelor de sprijinire a sectorului financiar, care s-au ridicat la sute de miliarde de dolari in 2008 si 2009.
"S-a ajuns la un acord general ca bancile sa plateasca pentru costurile crizei", a declarat ministrul de Finante german Wolfgang Schaeuble, iar omologul sau canadian, Jim Flaherty a confirmat. „Bancile trebuie sa suporte costurile contributiei lor la criza". Orice astfel de taxa va trebui coordonata la nivel international, au afirmat ministrii prezenti la reuniune. Totodata, impunerea unui nou impozit asupra sistemului bancar nu trebuie sa sufoce recuperarea economica.
Concluzia numarul patru: Problemele zonei euro trebuie rezolvate institutional de UE, nu de FMI sau de G7. Potrivit „Le Monde”, Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice si monetare, se opune ideii unui ajutor din partea FMI, iar presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, sustine ca este o „rusine” faptul ca unele state din zona euro vor sa pastreze ideea creditului de la FMI ca o optiune pentru Grecia.
Executivul elen nu elimina ideea sprijinului FMI, constient ca celelalte state au propriile probleme si ca nu ar sari in sprijinul lor. Un expert FMI, al carui nume nu a fost dat publicitatii, a declarat: „Intr-adevar nu vedem Parisul sa acorde trei miliarde de dolari pentru salvarea Atenei. Si Berlinul va avea o problema similara”.

Șansa ratată a PNL și perpetuarea dezastrului urbanistic din București
Soarta Măsurii 3 pentru finanțarea IMM-urilor a devenit incertă / Ministrul economiei nu vrea să spună ce se întâmplă cu proiectele depuse de firme
Irina Alexe, o fostă polițistă, pensionată la 42 de ani, a fost numită, până la urmă, secretar de stat în Ministerul de Interne
Moștenirea Gabrielei Firea pentru Nicușor Dan: Primăria Capitalei mai are de plătit circa 165 de milioane de lei pentru autobuzele Otokar cumpărate în 2018
Câți români și-au suspendat ratele și ce soluții s-au găsit pentru cei care gâfâiau la plata ratelor înainte de pandemie Vezi ce spun reprezentanții principalelor bănci
haideti toti sa ne unim si cand vine o perioada grea fiecare cu treaba lui.la urmatoarea perioada buna iar ne unim si suntem frati.
urmatorii cativa ani sunt si asa compromisi , datoriile imense create pe langa cele existente vor constitui o povara greu de dus mai ales pentru tari gen grecia , spania portugalia romania care traditional functioneaza mai lenes.