Ponderea creditelor restante si indoielnice in totalul portofoliilor de credite bancare a urcat in 2009 de la 0,3% la 1,46%, in vreme ce activele sistemului bancar au crescut in aceeasi perioada cu peste 16 miliarde de lei, se arata intr-un raport publicat de Banca Nationala. Potrivit aceluiasi document, solvabilitatea institutiilor bancare a urcat de la 13,76%, la 14,03%. Minimul acceptat de normele BNR este de 8%, solvabilitatea calculandu-se ca raport procentual intre capitalul propriu si expunerea neta.
In ceea ce priveste nivelul optim al indicatorilor, pentru a avea o capitalizare adecvata a sistemului bancar, la nivel international exista o pozitie comuna doar in ceea ce priveste rata solvabilitatii, care nu trebuie sa scada sub 8%. De altfel, bancile comerciale din Romania si-au luat angajamentul sa nu scada acest indicator sub 10 la suta.
BNR mai arata ca efectul de parghie a coborat in 2009 de la 8,13% (in ianuarie) la 7,11% (in 31 decembrie), evolutia acestui indicator fiind rezultatul cresterii mai puternice a activelor la valoare medie decat capitalurile proprii. Nivelul de 7,11% este considerat bun, abordarile cu privire la nivelul minim acceptat fiind insa diferite (in Statele Unite un nivel de peste 5,5 la suta este considerat adecvat, in timp ce in Austria acest nivel trebuie sa fie peste 6 la suta).
Efectul de parghie reflecta gradul in care utilizarea unor resurse suplimentare serveste cresterii rentabilitatii capitalului propriu (a rentabilitatii financiare). El variaza invers proportional cu ponderea capitalului in totalul pasivelor bancare. Cu cat ponderea capitalului propriu este mai mare, cu atat riscul bancar este mai mic si efectul de parghie de asemenea.
O pondere mai mica a capitalului propriu semnifica un risc bancar si un efect de parghie mai mare. Cu alte cuvinte efectul de parghie compara activele cu fondurile proprii astfel ca o valoare mare a acestui indicator arata un grad mare de indatorare.
Raportul dintre creditele acordate si depozite a coborat si el de la 122,03% la 112,8%, lucru care arata franarea creditarii si o modesta tendinta catre economisire.
