Intreaga Europa isi reformeaza sistemele de pensii, dupa ce a constatat ca imbatranirea populatiei este o bomba cu ceas, iar deficitele publice reprezinta amorsa acestei bombe. In Romania, problema este inca si mai acuta. Facturile populismului si ale coruptiei a facut ca pensiile sa fie majorate in anii anteriori prin trocuri electorale, iar coruptia a permis ca unul din 5 pensionari sa fie invalid cu acte in regula.

• Pensiile sunt cu 20% mai mari decat le poate Statul finanta

In plus, desi varstele standard de pensionare ar trebui sa fie de 58 de ani si 9 luni la femei si de 63 de ani si 9 luni la barbati, varsta reala de pensionare este

Din cauza imbatranirii populatiei, Guvernul Spaniei a propus prelungirea treptata a varstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, cu cate doua luni pe an. Planul de masuri va costa bugetul 50 miliarde de euro.

Reforma pensiilor in Spania

de 54 de ani si 7 luni. Potrivit calculelor facute de Banca Mondiala, pensiile din Romania sunt cu circa 20% mai mari decat le poate Statul finanta.

Ca sa le poata plati, Guvernul imprumuta bugetul de pensii anual cu sume din ce in ce mai mari. In 2010, 1,7 miliarde de euro din banii pe care ii platesc romanii ca impozitie si taxe la bugetul de stat se duc la bugetul de pensii pentru a putea fi platite pensiile.

Acesti bani - reprezentand 8% din PIB- sunt taiati din investitii sau din alte cheltuieli pe care Statul le-ar putea face pentru a creste gradul de ocupare. Cat timp o buna parte din banii publici se duc in plata salariilor si pensiilor, iar deficitele bugetare astfel create sunt acoperite din imprumuturi interne si externe, statul nu va avea resurse pentru finantarea investitiilor creatoare de locuri de munca si nici pentru absorbtia fondurilor europene.

• Romania - printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE

-Raportul salariati:pensionari: 3,3:1 in 1990, 0,94:1 in 2009, 0,4:1 in 2050

-In 2010, 1,7 miliarde de euro din impozitie si taxe se duc la bugetul de pensii

-In 2009 bugetul de stat a imprumutat bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro

-Sistemul de pensii era reglementat prin 80 de acte normative

-Numarul pensionarilor de invaliditate, a crescut de la 600.000 la 900.000 de persoane intre 2001 si 2009. De asemenea, pensionarile anticipate s-au triplat in aceeasi perioada

Argumente pro-reforma

In acest context general, Romania se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, ponderea in PIB a cheltuielilor cu pensiile de stat urmand aproape sa se dubleze pana in anul 2060, de la 8,4% in 2010 la 15,4%. Potrivit unui Raport al CE, Romania va ajunge pe locul 5 in UE in topul statelor cu cea mai mare pondere in PIB a cheltuielilor cu pensiile, fiind depasita doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia si Cipru.

Raportul Comisiei Europene arata ca Romania are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sunt

FMI discuta cu expertii din Guvernul Serbiei si de la Banca Nationala a Serbiei, cu privire la micsorarea pensiilor si salariilor. O alta tinta este reducerea alocarilor bugetare la fondul de pensii de la 13% la 10% din PIB

Reforma pensiilor in Serbia

sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate (7,4 procente din 9,1 procente din PIB) vine din cresterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.

O alta problema care trebuie corectata este cea a raportului dintre cea mai mica si cea mai mare pensie. Acum, raportul este de 1 la 100, adica pensia mica este de 350 de lei, iar cea mai mare este de 37.000 de lei.

„Acest sistem inechitabil nu mai poate continua, daca vrem sa avem in continuare bani la bugetul de stat pentru sanatate, pentru educatie, pentru infrastructura, iar in acelasi timp sa avem un buget al pensiilor care sa se autosustina”, a declarat si premierul Boc.

HSBC, care a studiat 10 state cu privire la tinta Stockholm, care preconizeaza ocuparea a 50% din persoanele intre 55 si 64 de ani, noteaza contraperformanta tarii noastre,

In Estonia, cu cat iesi mai tarziu din viata activa iti creste pensia cu 0,9% pentru fiecare luna lucrata dupa varsta de pensionare.

Invers, in Slovacia, cu cat iesi la pensie mai devreme pierzi 0,5% pentru fiecare luna de pensionare anticipata.

Pensionarea in statele baltice

Romania fiind singura tara din grup care nu numai ca nu a avansat, dar a dat inapoi pana a cazut sub tinta. Pensionarile anticipate constituie principala cauza. In Romania, peste

Guvernul Greciei a propus o reforma majora a sistemului elen de pensii, marind varsta medie de pensionare cu doi ani, pana la 63 de ani si blocand pensionarile anticipate

Reforma pensiilor in Grecia

40% din pensionari au iesit din viata activa inainte de a implini varsta pensionarii. E drept, unele state europene si-au bazat si ele la un moment dat politica ocuparii fortei de munca pe ideea gresita ca pensionarile anticipate ar face mai mult loc tinerilor pe piata muncii. Dar in scurt timp, Finlanda sau Marea Britanie si-au dat seama destul de repede ca o astfel de politica duce la cresterea taxarii mainii de lucru si creeaza distorsiuni in economie, au luat masuri ce au dus la inversarea tendinţei, România a persistat pe acest drum. E ca si cum avand gripa, ai iesi iarna afara in pantaloni scurti. „Internarea” si tratamentul de urgenta nu ar mai trebui sa mire pe nimeni.