Ministrii de finante ai statelor UE trebuie sa elaboreze in intalnirile de luni si marti masuri concrete de a ajuta Grecia, dupa ce reuniunea de saptamana trecuta a sefilor de stat si de guvern a avut drept scop sa mai calmeze pietele si sa arate ca zona euro are perspective "luminoase". Consiliul European a incercat sa navigheze in apele tulburi ale legislatiei europene, fara insa ca liderii europeni sa fie prea tare pusi in dificultate in propriile capitale, in urma deciziei de la Bruxelles.
Declaratia liderilor europeni de joia trecuta a fost considerata alarmist de vaga, chiar daca acestia si-au luat angajamentul sa treaca la "actiuni hotarate si coordonate" pentru protejarea zonei euro si chiar daca a vorbit despre solidaritate intre membrii acesteia. Mai mult decat un proiect economic, moneda unica europeana este si un proiect politic, unul tanar, pe care liderii UE sunt decisi sa il apere.
Nu vom permite falimentul Greciei
Jean Claude Juncker
Chiar cu riscul de a salva de la faliment (bail out) un stat membru, in ciuda interdictiei din Tratatele UE. Numai ca, la fel ca orice legislatie, ele pot fi interpretate sau eufemismele pot ascunde de fapt o actiune evidenta.
Multe analize ale think tank-urilor europene au aratat ca optiunea cea mai simpla si mai rezonabila pentru salvarea pe termen scurt a Greciei ar fi sa ceara asistenta FMI. Suedezii si britanicii s-au aratat in favoarea unei astfel de solutii, in timp ce Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si politicieni de la Berlin la Paris si Viena au respins orice ajutor extern.
Asa ca solutiile care s-au vehiculat au fost imprumuturi bilaterale, plati accelerate din fondurile structurale sau imprumuturi speciale garantate de UE.
Incercarile de a gasi solutii au devenit si mai dificile pentru ca se dorea evitarea ideii de salvare de la faliment a unei tari, ilegala potrivit legislatiei europene. Ideea interzicerii unei astfel de solutii a aparut tocmai pentru ca un popor sa nu plateasca pentru greselile facute de un alt guvern decat cel propriu. Ceea ce germanii sunt pe cale sa faca si ceea ce era marea lor temere in momentul in care au renuntat la marca germana pentru a trece la moneda unica.
Salvarea de la faliment, ilegala sau nu?
Salvarea Greciei este o chestiune foarte sensibila politic, pentru ca ar putea crea un precedent si ar fi o noua demonstratie a faptului ca legislatia devine laxa atunci cand barca se clatina. Sau Titanicul, cum e vazuta Grecia in acest moment.
Exista o intreaga dezbatere daca Tratatele UE permit sau nu salvarea de la faliment a unui stat. Unii sustin ca e total interzisa salvarea de la faliment a unui stat si invoca "no bail-out clause", adica articolul 125 din Tratatul de functionare al UE (TFEU):
Uniunea nu raspunde si nu isi asuma angajamentele autoritatilor administratiilor publice centrale, ale autoritatilor regionale sau locale, ale celorlalte autoritati publice sau ale altor organisme ori intreprinderi publice dintr-un stat membru, fara a aduce atingere garantiilor financiare reciproce pentru realizarea in comun a unui proiect specific. Un stat membru nu raspunde si nu isi asuma angajamentele autoritatilor administratiilor publice centrale, ale autoritatilor regionale sau locale, ale celorlalte autoritati publice sau ale altor organisme ori intreprinderi publice din alt stat membru, fara a aduce atingere garantiilor financiare reciproce pentru realizarea in comun a unui proiect specific.
Ei argumenteaza ca aceasta clauza a fost gandita tocmai ca pentru actiunile unui guvern iresponsabil sa nu plateasca alti cetateni ai Uniunii. Iar Grecia a fost un exemplu de coruptie, fraudare a banilor europeni, inconstienta a guvernantilor care si-au mituit alegatorii si care deliberat au mintit UE, prin falsele raportari statistice, pentru a ascunde un deficit bugetar de peste 12%, de patru ori mai mare decat cel acceptat in zona euro.
Tabara adversa sustine ca acelasi Tratat ofera baza legala a interventiei si a salvarii Greciei. Este vorba despre articolul 122 (2) din TFEU:
In cazul in care un stat membru se confrunta cu dificultati sau este serios amenintat de dificultati grave, datorita unor catastrofe naturale sau unor evenimente exceptionale situate in afara controlului sau, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate acorda statului membru in cauza asistenta financiara din partea Uniunii, in anumite conditii. Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European cu privire la decizia adoptata.
Daca actuala criza economica nu este o situatie exceptionala, atunci ce e?, se intreaba sustinatorii acestei pozitii. Numai ca oponentii aduc un contraargument puternic: nu e cazul Greciei. Ministri de finante finlandez si suedez sustin ca legal, salvarea de la faliment este clar imposibila. Mai mult, un profesor de drept comunitar german - Matthias Ruffert, intr-un interviu dat acum ceva vreme in Frankfurter Allgemeine Zeitung - sustine ca in instanta supra-indatorarea Greciei nu ar fi considerata de un judecator ca un eveniment "extraordinar si incontrolabil".
Dezbaterea pe aceasta tema poate continua la nesfarsit, iar dificultatea liderilor europeni de a pune in cuvinte cat mai clare si lamuritoare declaratia finala isi are radacinile si in aceasta chestiune legala.
Liderii europeni cer, Grecia stramba din nas
Liderul Eurogrupului, ministrul de finante si premierul luxemburghez Jean Claude Junker a explicat intr-un interviu pentru Liberation vinerea trecuta cam ce s-ar putea intelege din mesajul dat de liderii europeni dupa Consiliul informal din 11 februarie.
"Pe de o parte, Grecia s-a angajat sa reduca cu 4 puncte procentuale deficitul bugetar in 2010 si, in cazul in care e nevoie, sa ia masuri suplimentare. Pe de alta parte, daca Grecia isi respecta angajamentele si pietele financiare tot nu au inteles mesajul nostru, suntem pregatiti - ca membri ai zonei euro - sa garantam stabilitatea financiara a zonei si sa venim in ajutorul Greciei. Dar acest ajutor nu este unilateral, ci e un angajament reciproc. Grecii fac ceea ce trebuie sa faca, iar membrii Eurogrupului vor face ceea ce e necesar sa faca", a spus Junker. "Nu vom permite falimentul Greciei", a adaugat el.
Deficitul public: 13% din PIB Datoria publica: 125% din PIB (300 mld. euro)
Grecia, cea mai afectata economie din zona euro
Un mesaj simplu si ferm dat pietelor. Numai ca, din punctul de vedere al crearii unui precedent, este un mesaj destul de periculos, cu atat mai mult cu cat mai nou si Spania vorbeste despre atacuri speculative, despre presiuni asupra ei, ca parte a unor comploturi ale unor forte de piata care vor sa distruga euro si sa se opuna unor reglementari financiare mai dure in UE.
Liderii german si francez, Merkel si Sarkozy, au vrut sa transmita si ei un mesaj si au facut-o, in conferinta de presa comuna ulterioara evenimentului de joi. Ei au vorbit despre solidaritatea oferita in schimbul promisiunilor Greciei privind "rigoarea si transparenta". Speculatorii trebuie sa inteleaga ca Europa a ales strategia apararii monedei euro si ca vom crea si tacticile in acest sens, a spus Sarkozy.
Spre o mai mare integrare economica europeana
Aceste declaratii de solidaritate in cadrul zonei euro, interventia care, pana la urma, va avea loc si care, potrivit unora, are deja loc prin faptul ca Greciei i s-au cerut masuri concrete de reducere a cheltuielilor sectorului public si de inghetare a salariilor de catre Comisia Europeana, incurajeaza adeptii unei mai mari integrari care vorbesc despre o guvernare economica la nivelul UE si spre o politica fiscala europeana.
Multi considera deja ca Grecia se afla sub protectorat economic european, ca deja Comisia Europeana, imprecuna cu Banca Centrala Europeana care o asista in monitorizarea Greciei, recurge la masuri precum FMI, in sensul ca acorda un ajutor conditionat si se implica in politicile economice ale unui stat membru. Este o noua situatie in care sunt pusi europenii.
Si nici grecii nu par prea incantati de asta. Potrivit The Times, comisarul pentru afaceri economice si monetare, Olli Rehn, spunea luni, inainte de intalnirea Eurogrupului, ca va fi nevoie ca Grecia sa ia masuri suplimentare. In replica, ministrul grec de finante, George Papaconstantinou, si-a exprimat dezacordul cu Comisia Europeana, aratand ca nu vede relevanta unor astfel de actiuni cata vreme UE nu acorda un mai mare sprijin Greciei.
"Daca anuntam astazi noi masuri, se vor opri atacurile pietelor asupra Greciei? (...) Banuiala mea este ca ceea ce va determina pietele sa nu mai atace Grecia in acest moment este un mesaj mai explicit care sa faca operationale deciziile luate joi la Consiliul European", a spus acesta. "Incercam sa redresam Titanicul, dar asta nu e usor", a adaugat ministrul grec, nemultumit ca tara sa a devenit "un cobai in batalia dintre Europa si pietele internationale".
Provocarea acestor doua zile - luni si marti - este ca ministri de finante ai statelor membre sa transforme in masuri concrete principiile convenite de liderii europeni.
(Foto: Reuters/Yiorgos Karahalis)
0
3
