Reprezentanti ai mediului de afaceri, bancheri, lideri ai unor societati de investitii financiare si membri din conducerea Patronatelor au raspuns unei initiative a HotNews.ro, notand cu o medie de 5 prestatia anti-criza a Guvernului si tot cu 5 eficienta politicilor fiscale. Reactia lor vine la doar cateva ore dupa discursul din Parlament al premierului Boc, in care acesta lauda virtutile programului anti-criza al Guvernului. Cea mai mare nota obtinuta a fost 7- venita din zone conexe agentiilor guvernamentale-, iar cea mai mica, 2. Cei mai drastici s-au dovedit a fi profesorii de economie si economistii sefi din banci.
- Patronatele: Nota 4
Notele obtinute de la cei 5 reprezentanti din zona patronatelor sunt urmatoarele:
Pentru programul anti-criza: 3, 4, 4, 5, 4. Media: 4 Concluzia: Nu trece clasa
"Stimulii" inclusi in programul cu fonduri de 13 miliarde euro anuntat de Guvernul Romaniei in februarie 2009 pentru sprijinirea economiei au fost pana in prezent "mai mult imaginari decat reali", iar efectul programului asupra cresterii economice a tarii a fost neglijabil, intrucat au fost lansate putine proiecte
Raport al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare
Pentru eficacitatea politicilor fiscale: 4, 4, 4, 4, 5. Media: 4. Concluzia: Nu trece clasa. Principalul argument: „Pentru politica fiscala dau o nota sub cinci, pentru ca nu a facut nimic concret pentru redresarea economiei. Pentru politica anti-criza dau un cinci, ca sa treaca clasa, pentru bune intentii si prezenta scenica. Au fost masuri cu un impact economic foarte slab, singura masura cu impact a fost cea cu somajul tehnic”, explica unul dintre respondenti, lider al asociatiilor patronale din Romania.
- Agentii apropiate Guvernului: nota 7
Politica fiscala: nota 7. Principalul argument: "Efortul a fost urias in 2009 si 2010 pe zona reformei institutiilor statului, salarizarii unitare si a proiectului sistemului unitar de pensii, responsabilitatii fiscale etc. - dar scad trei puncte din cauza: calitatii slabe de elaborare a politicilor publice, implicit a analizelor de impact, absenta reactiei rapide si de fond, respectiv prea multe declaratii politicianiste si populiste (ex. 10 case pt specialisti este o bazaconie sau un alt business prost al statului). Astea fac ca ideile bune, functionale in alte state, sa devina aplicate intr-un mod viciat", lider asociatie guvernamentala.
Program anticriza: nota 7. Principalul argument: "Apreciez enorm anduranta Guvernului la presiunea cresterii poverii fiscale, comasarea si eliminarea a peste 120 de taxe si tarife parafiscale, introducerea compensarii TVA si a rambursarii sale anticipate, intentia de a crea ghiseul virtual unic etc., dar scad trei puncte pentru:
- absenta eficientei institutiilor de control in diminuarea evaziunii fiscale;
- Codul fiscal a ramas ticsit cu facilitati care deschid cutia pandorei in ceea ce priveste evaziunea fiscala;
- stufarisul de taxe si impozite consuma in continuare mult timp, energie si bani pentru
Nota 3 pentru politica fiscala, pentru ca este o harababura totala, o lipsa de strategie fiscala, o permanenta lipire de petice, toate acestea pentru a persista in greseala cotei unice - alaturi de tarile baltice. Eu sustin necesitatea impozitarii progresive impreuna cu deductibilitati mari pentru cheltuieli private de educatie si sanatate.
Analist economic
conformarea voluntara - avem inca peste 300 de taxe si ar trebui sa nu depasim cifra de 50"- asociatie guvernamentala.
- Brokerii, companii de investitii: nota 4
Media : 4. Concluzia: Nu trece clasa.
Au raspuns 7 reprezentanti, cea mai mare nota obtinuta fiind 5 si cea mai mica, 3.
"Eu acord nota 4 pentru prestatia tuturor guvernelor postdecembriste ale Romaniei, indiferent de culoarea politica. Nu am simit nicio imbunatatire a vreunei politici si niciun sprijin pentru mediul privat in perioada de criza"- presedinte societate de investitii financiare.
- Economisti, profesori de economie: nota 4
Media obtinuta: 4. Total note acordate: 6. Principala motivatie: „Nota 4 pentru ambele. As fi acordat nota 2 dat fiind ca cresterea fiscalitatii in timp de criza nu se regaseste in niciun manual economic. Scutirea de CAS temporar nu e o masura de relaxare, nimeni nu angajeaza pe nimeni doar fiindca temporar plateste mai putin impozit. Nota 4 e justificata pentru ca in general politica anti-criza s-a caracterizat prin mentinerea status-quo-ului, printr-un imobilism politic remarcabil, in flagrant contrast cu masurile luate in UE, de exemplu. In fond, e bine ca guvernul nu a distrus economia decat putin”, profesor universitar doctor in economie.
- Bancheri: Nota 5
Media obtinuta: 5. Total note acordate: 8. Concluzia: Trece clasa, la limita.
Au raspuns demersului HotNews.ro 8 oameni din middle si top managementul bancar. Atat din zona primelor 10 banci, cat si a celor cu cota de piata mai mica. Principalul
Este nevoie de reducerea CAS pentru a stimula oferta de munca. Prin raportare la aceste necesitati, politica fiscala a guvernului este inadecvata si ineficienta.
Membru CA al unei banci comerciale
argument :„Atat pentru programul anticriza cat si pentru eficienta politicilor fiscale, dam nota 5. Ma mira faptul ca desi exista atatea manuale de economie, lucrari despre masuri anti-criza aparute in toata lumea, Guvernul roman ramane intr-o zona incremenita. Te uiti in jur si vezi ce reactii exista si poate ai ce invata de la altii. La noi, inovatia pare incremenita. E ca si cand ai doua trenuri, iar unul se misca si ai impresia ca e al tau. Ei bine, in cazul Romaniei nu trenul tau se misca, ci celalalt. Pana acum, masurile anticriza adevarate au fost amanate. Asa se face ca oamenii sunt mai saraci (i.e. „mai restantieri”), ca firmele au mari probleme in a-si onora businessul, ca economia se contracta cu mult peste calculele si estimarile Guvernului samd”- economist sef banca comerciala.
- Nehotarati
Au existat si reputati analisti economici care nu au decis ce nota sa acorde prestatiei anticriza. „Nu cunosc programul anticriza. Nu am cum sa ii dau o nota daca nu il cunosc. Pentru politica fiscala as da un 7, din ce am auzit si eu de la Vladescu, datorita faptului ca - bine asta nu tine de politica fiscala - avem o austeritate cu cheltuielile cu personalul, o verificare mai atenta a modului in care se fac cheltuielile publice. Nu vom reusi sa iesim mult timp din clientela si coruptie din toate contractele pentru lucrari publice”, au transmis acestia HotNews.ro.
- Contextul
Premierul Boc a prezentat Parlamentului, ca masuri de sprijinire in acest an a mediului de afaceri, un set de proiecte anuntate deja de Guvern, fara vreun program nou, transmite Mediafax. Intr-un discurs sustinut, marti, in Camera Deputatilor, seful Guvernului a amintit, pe parcursul a aproximativ 40 minute, masurile sustinute de Guvern in 2009 si care vor fi continuate si in acest an, precum programul "Prima Casa", "Rabla", neimpozitarea profitului reinvestit, acordarea de garantii si ajutoare de stat, si a prezentat si un alt set de masuri care urmeaza sa fie introduse in 2010 pentru sprijinirea mediului de afaceri.
Proiectele anuntate de premier au fost:
· sprijinirea tinerilor care infiinteaza o microintreprindere,
· regandirea impozitului forfetar,
· crearea unui fond pentru sustinerea proiectelor majore de investitii,
· unificarea declaratiilor fiscale impuse firmelor si realizarea unui sistem de completare a acestora printr-un portal electronic,
· compensarea datoriilor bugetare acumulate de firme cu TVA-ul de primit din partea statului,
· promovarea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte ca terminalul de gaze lichefiate de la Constanta si o noua centrala pe Dunare realizata impreuna cu autoritatile bulgare si
· amanarea impozitului anticipat pe profit.
Toate aceste proiecte au fost anuntate anterior de catre reprezentantii Guvernului si sunt complementare celor introduse pe parcursul anului trecut, dar care, conform unui document de lucru al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), nu au avut efectul scontat.
Asupra cresterii economice a tarii a fost neglijabil, intrucat au fost lansate putine proiecte.
Mai multe Guverne din regiune au anuntat diferite programe fiscale care pareau sa sprijine cresterea, insa in realitate acestea au avut un impact redus asupra economiei. BERD ofera ca exemplu planul Executivului de la Bucuresti de stimulare a activitatii economice.
"Sa luam exemplul Romaniei, unde Guvernul a anuntat in februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei in valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste zece miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructura. Pana acum, «stimulii» au fost mai mult imaginari decat reali; putine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra cresterii economice a fost neglijabil", se arata in documentul BERD.
1
5
