Nick Anstee, Lord Primar al districtului financiar londonez - City of London - a venit in Romania pentru a promova oferta de servicii financiare ale companiilor britanice in relatia cu autoritatile centrale. Citeste in interviu realizat cu Nick Anstee in care acesta vorbeste despre parteneriatul public-privat, despre impactul crizei asupra bancherilor din City-ul londonez sau despre supra-taxarea bancilor

Gabriela Vieru: Ce servicii promovati in Romania?

Nick Anstee: Ne-am propus sa incepem un schimb de experienta cu Romania. Credem ca noi avem expertiza de care Romania poate profita in procesul de dezvoltare prin care trece. Romania are nevoie sa puna la punct infrastructura, dar lucreaza cu sume mici, iar la acest capitol Marea Britanie poate oferi consultanta. In anii 1980, in timpul unor mari deficite de buget de stat, noi am dezvoltat conceptul de ‘Parteneriat public-privat’ (PPP). Putem impartasi acest model cu Romania pentru a o ajuta sa construiasca fie scoli, sosele sau spitale, mai devreme decat ar avea posibilitatea sa o faca in conditiile fiscale de acum. Cred ca deja s-au inceput unul sau doua proiecte de construire de sosele in Romania, aplicand principiile PPP. Guvernul Romaniei ne-a solicitat consultanta in cazul construirii unui penitenciar. Legea care permite contractarea astui tip de lucrari s-a aprobat in Romania, iar acum incercam sa trecem la urmatorul nivel, in care aducem oamenii si expertiza in cadrul acestor proiecte.

In fiecare an partenerii nostri de afaceri exprima entuziasm pentru anumite zone cu potential unde exista un program de investitii care ar permite un schimb de experienta si de servicii benefic Marii Britanii si tarii primitoare.

Anul acesta, Romania a atras un interes deosebit si pot sa spun ca s-a aflat in capul listei. Planul vizitei mele in Romania a fost stabilit impreuna cu Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti inca din luna septembrie 2009.

GV: Cum comentati intentia Fondului Monetar International de a taxa sistemul bancar in urma crizei economice globale?

NA: Cred ca aceasta chestiune ar trebui sa fie discutata in cadrul urmatorului summit G20 si cred ca o astfel de taxa ar trebui sa fie luata in considerare la nivel global. Deja m-am exprimat impotriva ideii de a impune o astfel de taxa numai asupra bancilor in Marea Britanie: se scot bani din circuitul sistemului bancar, bani care ar putea fi folositi ca imprumuturi care ar ajuta la restabilirea economiei.

Se vorbeste despre o astfel de taxa, dar trebuie sa ne gandim ca aceste discutii au loc in preajma alegerilor parlamentare in Marea Britanie. De asemenea, trebuie sa luam in considerare ca a devenit un sport national sa dam vina pe bancheri. Consider ca unii ar trebui sa mai reflecteze asupra unei asemenea absolutizari. Cred ca si altii au fost implicati si chiar ar fi putut sa previna aceasta criza, insa nu au facut nimic.

Un mare semn de intrebare ar fi procentul de taxare. Insa cred ca ar fi nu numai un deserviciu facut economiei Marii Britanii, ci si economiei oricarei tari unde s-ar impune o astfel de taxa.

Daca s-ar lua o decizie la nivel european in acest sens, Londra ar deveni un loc mai putin atractiv pentru mediul afacerilor. Nu am observat inca o dorinta al elitelor in domeniul financiar de a pleca de la Londra, dar anumite schimbari de natura fiscala ar putea sa determine acest lucru si este posibil ca acest oras sa un mai fie un loc atat de atractiv pentru mediul afacerilor.

Spre avantajul Londrei, detine un numar mare de industrii legate de servicii si institutii financiare, luand in considerare ca 270 de banci au sediul aici, ceea ce e un numar mai mare decat New York, Paris si Frankfurt la un loc. Nu vrem sa pierdem aceasta valoare in fata unor orase ca Hong Kong, Singapore, sau bine inteles Shanghai.

GV: In ce fel a afectat criza economica City of London?

NA: Din punct de vedere pragmatic, se vorbea in 2004 pana in 2006 despre faptul ca piata creditelor nu va mai dura mult. Este foarte clar ca anumite institutii au urmat strategii de piata netinand cont de acest fapt si au cazut victime atunci cand piata creditelor a cazut. Ca exemplu in Anglia avem Northern Rock si HBOS.

Acest fenomen a fost suprapus peste criza produselor bancare cu un mare nivel de risc speculat, care s-a raspandit dinspre SUA si s-a manifestat la nivel global. O astfel de corectie a pietei avea sa se intample, insa nimeni un a anticipat volatilitatea ei sau cand se va intampla. Ne-a atins pe toti.

GV: Care considerati ca sunt punctele forte si punctele slabe ale economiilor din estul Europei?

NA: Avantajele sunt oportunitatile pe care aceste tari ofera in relatie cu pietele financiare. Unele pot sa se specializeze si sa isi creeze oportunitati de afaceri in diferite domenii in interiorul tarii, apoi sa se extinda dincolo de propriile granite.

Cele care fac parte din UE contribuie la economia uniunii, mai ales prin mobilitatea fortei de munca. Nu cred ca exista vreun impediment ca englezii sa mearga sa munceasca in Romania, asa cum romanii vin aici. Deocamdata este un schimb unilateral, dar cu timpul situatia se va schimba si Romania va beneficia de acest proces. Cu timpul, economiile tarilor UE vor fi din ce in ce mai mult pe aceeasi linie, ceea ce va crea o mare stabilitate.

Ca puncte slabe, putem recunoaste ca sunt probleme la nivel de mentalitate in tarile ex-sovietice. Ceea ce inseamna ca rapiditatea cu care se schimba lucrurile are de suferit. Fie e greu de facut schimbari la nivel fiscal, ceea ce tine pe loc intregi proiecte de infrastructura, fie e greu de lucrat cu politicieni care au aceeasi mentalitate. Dar, din cate am observat, se fac progrese considerabile, si trebuie sa luam in considerare si evenimentele economice recente.

GV: Cat la suta din PIB-ul Marii Britanii este generat in City of London?

NA: Industria serviciilor financiare a generat 8,3% din PIB in 2007, si 12,1% din venitul brut in 2009.

GV: Care sunt atributiile lordului primar al City of London?

NA: Sunt seful administratiei locale a districtului financiar al Londrei, cu atributiuni legate de educatie, servicii sociale, aprobari de constructie, sau administrarea parcurilor; avem un serviciu de politie propriu.

Insa, ca reprezentant al Londrei, imi petrec in jur de 90 de zile pe an in vizite externe, scopul tututor vizitelor mele fiind promovarea intereselor economice si financiare ale Marii Britanii. Reprezint in jur de 400 de companii din districtul financiar londonez si managerii acestora stabilesc lista prioritatilor in ceea ce priveste viziele mele in strainatate pentru anul respectiv printr-un proces deschis de licitatie. La licitatie mai participa si institutii de stat, precum Oficiul Commonwealth-ului sau Oficiul de Comert si Investitii, aceste institutii avand la randul lor o agenda de prioritati in ceea ce priveste interesele comerciale si financiare cu anumite tari.

GV: Care este legatura dintre City of London si Municipalitatea Londrei?

NA : Municipalitatea, care este condusa de primarul Boris Johnson, are o responsabilitate mai mare asupra intregului oras. Primarul general poate sa fie cel care decide asupra construirii unor cladiri care depasesc o anumita inaltime sau gabarit, insa restul cladirilor sunt in gestiunea noastra. De asemenea, primaria generala coordoneaza traficul, infrastructura legata de metrou. Corporatia Londrei intentioneaza sa inaugureze anul acesta o noua institutie care va fi independenta si apolitica, dar finantata de noi, care va fi responsabila sa pomoveze Londra ca important centru financiar.