Politici bugetare: Berlin vs. Washington. Un dialog cu Daniel Daianu

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 6 iulie 2010, 10:54 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Daianu
Foto: Agerpres
Euro- o moneda “sintetica, a carei forta se bazeaza in primul rand pe forta economiei germane.  Europa nu poate lua orice masuri de consolidare, psihologia maselor impunand o atentie catre dimensiunea sociala, mai puternica. Eista riscul unui sindrom german de “detasare” de problematica UE. Acestea sunt in esenta cateva din consideratiile profesorului de economie Daniel Daianu, fost ministru de Finante, cu privire la modul in care se discuta acum in Europa planurile de austeritate.

Rep: Este euro o moneda sintetica?
Daniel Daianu: Da, Euro este o moneda “sintetica", care se bizuie pe forta unor economii componente ale Uniunii Monetare (UM), in prumul rand cea a Germaniei. In UM convergenta economica nu a avut loc asa cum s-a dorit; decalaje de competitivitate s-au adancit in deceniul trecut, ceea ce a fragilizat unele economii.

Pentru economiile slabe din UM, din UE in general, problemele bugetare (si dezechilibrele externe) sunt mai complicate si spatiul de manevra este mult diminuat. Practicarea de masuri active, de stimulare a economiei, este considerabil limitata; masuri contraciclice pot sa aiba costuri prohibitive (sa strice starea economiei si mai mult) in lipsa unui cadru extern favorabil.

Rep: Cat conteaza in tot acest balans, psihologia maselor?

D.D: Psihologia colectiva a populatiei conteaza. Astfel, Germaniei i se cere sa stimuleze consumul intern pentru a reduce din dezechilibrele din interioul UM, pentru a ajuta Grecia, Spania, Portugalia etc. sa-si usureze procesele de consolidare fiscala. Apare o dilema aici: nu este clar ca incentive fiscale acordate cetatenilor germani ar avea efectul scontat cand ei sunt conservatori din fire si mai precauti in conditiile crizei actuale. In plus, facilitati fiscale ar mari deficitul bugetului public intr-o prima faza. Iar un deficit crescut, potrivit unor rationamente nu ar ajuta restaurarea increderii in economie.

Politicile trebuie sa tina cont de comportamente. Spunand aceasta, a ignora nevoia de coordonare a politicilor la nivelul UE, este o greseala majora. Fiindca un sindrom german de “detasare” de problematica UE se poate detecta.

Rep: Stiu ca in privinta consolidarii fiscale, despre care se tot discuta in ultima vreme, nu toate statele au aceleasi opinii
..
D.D: Da, la reuniunea G20 de la Toronto au fost ciocniri, pe aceasta tema, intre SUA si voci europene. Washington-ul sustine ca relansarea nu trebuie sa fie periclitata prin masuri de consolidare fiscala “grabite”. Din Europa mesajul prevalent este ca datoriile publice trebuie sa fie tinute sub control pentru a nu deveni coplesitoare.

Abordarea paradigmatica (de filosofie economica) joaca un rol in interpretarea pozitiilor. In prima faza a efortului de prevenire a colapsului financiar interventia statelor prin relaxarea politicilor monetare si asistenta acordata bancilor a facut ca diferente de ordin ideologic sa fie practic efatate; nu a contat prea mult daca un guvern era mai la stanga, sau mai la dreapta. Acum insa, diverse teze intra in coliziune.

Rep: Despre ce teze e vorba?
D.D: Unele sustin ca subutilizarea resurselor si inflatia foarte scazuta ofera spatiu de manevra, mai ales cand economia privata nu da semne de redresare. Alte teze argumenteaza ca, indiferent de gradul de folosire a resurselor, datorii publice mari afecteaza increderea pe piete si nu ajuta afacerile sa se redreseze. Fata de aceste doua aliniamente de abordare am de facut cateva observatii.

Rep: Anume?
D.D: SUA sunt un stat federal, cu o singura moneda si cu resurse extraordinare. O singura politica fiscala si posibilitatea de a utiliza dolarul ca instrument de ajustare confera atuuri incontestabile – dincolo de bogatia, puterea industriala si tehnologica. In UE prerogativele fiscale sunt la nivel national, coordonarea politicilor este precara, in conditiile in care efectele de contagiune sunt extrem de puternice – nu in ultimul rand ca efect al unei integrari financiare adanci.

Tarile care au ca moneda proprie una de rezerva (dolar SUA, euro) au un avantaj. Dar acest avantaj nu este asigurator, daca nu este insotit de economii competitive. Pare un non-sens aceasta afirmatie intrucat o moneda de rezerva, prin definitie, ar trebui sa fie legata de economii foarte puternice. Dar situatia din zona euro este speciala.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3238 vizualizari

  • +4 (4 voturi)    
    CASTIGATORII CRIZEI: economiile competitive, (Marţi, 6 iulie 2010, 11:46)

    SOLUTIA PSDNL:nici ei nu fac nici pe altii nu lasa [anonim]

    ...din grupul carora Romania tocmai s-a desprins la presiunea PSD a PNL si a Televiziunilor de a nu micsora pensiile - la schimb cu marirea cu 5% a TVA.

    Daca Polonia, Bulgaria si alte state care au intrat in criza in 2008 cu EXCEDENT BUGETAR - nu ca Romania cu deficit excesiv pe crestere economica si cu datorii de plata a salariilor si pensiilor marite pe crestere ec - au decolat deja si au inceput sa creasca, pentru Romania previziunile spun ca marirea TVA a intarziat reluarea cresterii economice *cu cel putin 2 ani*.
  • -1 (3 voturi)    
    SUITE ASA (Marţi, 6 iulie 2010, 11:48)

    Caragiale [anonim]

    citat:"D.D:SUA sunt un stat federal, cu o singura moneda si cu resurse extraordinare. O singura politica fiscala si posibilitatea de a utiliza dolarul ca instrument de ajustare confera atuuri incontestabile –dincolo de bogatia, puterea industriala si tehnologica. In UE prerogativele fiscale sunt la nivel national, coordonarea politicilor este precara, ..."

    suite asa dragii mosneagului, se prefigureaza zorii mult cantatei noi ordini mondiale , cand o elita dirijeaza totul si restul sclavi pe plantatie.
    De parca cine oare a creeat acest sistem social putred ? nu ei, elitele ?

    sa traiti bine !
      #showComment
  • +3 (3 voturi)    
    euro vs dolar vs moneda proprie. (Marţi, 6 iulie 2010, 11:58)

    analistul de serviciu [anonim]

    Este in spatiul public deja faptul ca Germania si Franta sunt motoarele UE si Euro. Si ca SUA este in fapt o natiune autosuficienta cu sau fara petrolul din strainatate. Si ca exista diferente de competitivitate si de politici bugetare/sociale etc. intre statele componente UE. Dar aceleasi diferente exista si in SUA intre statele federatiei. O stire de astazi arata ca statul Illinois este in pragul falimentului si ca sistemul de pensii publice se afla in colaps. Zilele trecute aceeasi stire era valabila pentru California. Sigur SUA dispun de o politica comuna in ceea ce priveste interactiunea cu exteriorul pe care UE nu a dezvoltat-o inca, mai dureaza pana dispar orgoliile sau pana cand va aparea pe scena politica european o personalitate suficient de puternica pro-UE care sa coaguleze spiritele usor dezorientate. Cu ce ne ajuta pe noi romanii faptul ca avem moneda proprie? O moneda in care nu credem nici noi! Cat am putea sa o devalorizam pentru a ne ajusta deficitele? Pentru ca o depreciere masiva, scumpeste nu numai importurile dar si toate serviciile exprimate majoritar in Euro si o buna parte din productia de bunuri avand in vedere proportia importurilor in componenta acestora. Cu ce ar ajuta-o pe Grecia vechea drahma? Cel putin in Euro nu trebuie sa mai achite si comisionul de schimb valutar! Daniel Daianu cand vorbeste parca citeste din manualele de acum 30 de ani! De cand a terminat el facultatea si lucra pe la Institutul de Economie Mondiala. A ramas marcat de ce a lecturat atunci si a uitat sa se mai actualizeze.
      #showComment
  • +2 (2 voturi)    
    Acest gen de interviuri (Marţi, 6 iulie 2010, 12:18)

    Audit [utilizator]

    sunt binevenite. Concentrate.
    Un asemenea gen de emisiuni, gen "pastile" ar trebui sa faca TVR la ora de maxima audienta. De max. 5 minute in care sa afli despre ceea ce se intampla cu tine, cu banii tai.
      #showComment
  • -2 (2 voturi)    
    Ce noutate.... (Marţi, 6 iulie 2010, 12:30)

    Gino [anonim]

    DD vorbeste in ,,dodii'' despre 2 lumi diferite....
    Americani vad totul numai pe consum in crestere..
    iar nemti producem,vindem dar mai si economisim...
    la modul am un cistig cheltui o parte,dar fac si economie....iar prieteni din Europa cheltuie mai mult decit produc....si totusi multe produse nemtesti le folosesc ceilanti din Europa fara taxe este o mare dilema ...daca moare EURO economia Germana va functiona la fel...oare nu vin ceilanti cu oferte atragatoare economic ( SUA,CHINA,JAPONIA ) pot aduce si astia ceea ce produc nemtii...nimeni nu poate prevedea exact impactul...dar un lucru e sigur evrei din SUA se vor descurca financiar ori ce decizie va lua ...Berlinul...chiar daca produci asta nu inseamna ca vei face mereu profit....precum aia cu pepeni in Romania...diferenta cu tarile problema
    Grecia,Spania,Portugalia,Italia este ...coruptia si nivelul de colectare a taxelor fie mici sau mari,afacerile si acolo cu statul...Europa trebuie sa se descurce ,,cu materialul clientului'' poate numai cu un guvern federal... dar cine sa faca parte din el si ceilanti sa nu ,,guite'' de fapt aici este ,,Babilonul"
  • 0 (0 voturi)    
    efatat = efasat? (Marţi, 6 iulie 2010, 13:31)

    florin [anonim]

    efasat = sters (fr.), efatat nu exista...
    "sters" are sens in context...
      #showComment
  • +3 (3 voturi)    
    Falimentul consumismului (Marţi, 6 iulie 2010, 16:07)

    Contribuabil [anonim]

    Actuala criza mondiala a insemnat si falimentul consumismului, ca filosofie dominanta (si de vitrina) a secolului trecut. Consumismul a dus la secatuirea resurselor, polarizare sociala si distrugerea increderii in capacitatea de incluziune sociala a capitalismului financiar-bancar. Statul social nu este nici de stanga, nici de dreapta, ci este unul natural. Ceasul merge tot inainte, niciodata inapoi. Lumea nu se mai intoarce la ce a fost, cum vor americanii (a caror politica este, de fapt, cea a tiparnitei de bani).


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by