Comisia Europeana a propus luni modificari ale normelor europene care sa imbunatateasca protectia detinatorilor de conturi bancare si a micilor investitori. Comisia a lansat totodata o consultare publica cu privire la optiunile posibile pentru ameliorarea protectiei detinatorilor de polite de asigurare, inclusiv posibilitatea de instituire a unor scheme de garantare a asigurarilor in toate statele membre. Pentru detinatorii de conturi bancare, masurile adoptate astazi inseamna ca, in cazul in care banca lor nu poate rambursa depozitele, acestia si-ar recupera mai repede banii (in 7 zile), ar beneficia de un plafon de garantare mai mare (de pana la 100.000 EUR) si de informatii mai bune cu privire la modul in care sunt protejati si in ce situatii.

Pentru investitorii care folosesc serviciile de investitii, Comisia propune acordarea mai rapida a despagubirilor in cazul in care o firma de investitii nu ii restituie activele investitorului din cauza unei fraude, a unei greseli in administrare sau erori operationale, nivelul despagubirii urmand sa creasca de la 20.000 EUR la 50.000 EUR. De asemenea, investitorii vor primi informatii mai bune cu privire la situatiile cand se aplica sistemul de despagubire si vor beneficia de o mai buna protectie impotriva deturnarilor frauduloase in cazul in care activele lor sunt pastrate de o terta parte- precum in recentul caz Madoff. Propunerile, in deplina concordanta cu angajamentele luate de UE in cadrul G20, sunt inaintate acum spre analiza Parlamentului European si Consiliului de Ministri.

"Adoptarea pachetului propus astazi marcheaza cel mai recent efort al Comisiei de a spori transparenta si responsabilitatea in cadrul sistemului financiar european pentru a preveni si gestiona viitoarele crize. Consumatorii europeni merita mai mult. Au nevoie de siguranta ca economiile, investitiile sau politele lor de asigurare sunt protejate oriunde in Europa. Pentru ca acest lucru sa devina realitate, fac un apel la Parlamentul European si la Consiliu sa adopte rapid pachetul de masuri propus astazi", a explicat Michel Barnier, Comisarul pentru piata interna si servicii.

• Protejarea economiilor

Recenta criza financiara a ilustrat inca o data cat de susceptibile sunt bancile la riscul de retrageri masive (bank runs) - atunci cand detinatorii de conturi bancare considera ca economiile lor nu sunt in siguranta si incearca sa si le retraga toti in acelasi timp. Incepand din 1994, exista o directiva (94/19/CE) care asigura faptul ca toate statele membre dispun de o plasa de siguranta pentru detinatorii de conturi bancare. Daca o banca se inchide, sistemele nationale de garantare a depozitelor trebuie sa ramburseze depozitele persoanelor care detin conturi la banca respectiva, pana la un anumit plafon de garantare.

Atunci cand a izbucnit criza financiara, in 2008, s-au adus unele modificari rapide, in special pentru a creste plafonul de garantare la 100.000 EUR (in doua etape) si pentru a abandona posibilitatea de coasigurare (adica detinatorii de conturi bancare nu sunt despagubiti integral, ci trebuie sa suporte un anumit procent din suma pe care au pierdut-o, chiar daca suma pierduta ar fi mai scazuta decat plafonul de garantare). Cu toate acestea, intrucat in sistemele existente s-au detectat si alte deficiente, Comisia inainteaza acum o propunere completa de modificare a directivei din 1994, asigurandu-se ca s-au tras toate invatamintele de pe urma crizei.

Elementele-cheie ale propunerii sunt urmatoarele:

• Un nivel mai mare de garantare: cresterea la 100.000 EUR pana la sfarsitul acestui an este confirmata. Aceasta inseamna ca 95% din toti detinatorii de conturi bancare din UE isi vor recupera toate economiile in cazul in care banca lor nu poate rambursa depozitele. Garantarea include acum si companiile mici, medii si mari, precum si toate monedele. Sunt excluse toate depozitele institutiilor financiare si ale autoritatilor publice, produsele de investitii structurate si certificatele de creanta.

• Rambursari mai rapide: detinatorii de conturi bancare vor fi rambursati in termen de sapte zile. Acesta va reprezenta o ameliorare importanta, dat fiind ca in prezent multi detinatori de conturi au de asteptat saptamani sau chiar luni pentru a-si primi inapoi banii. Pentru a facilita rambursarea intr-un termen atat de scurt, administratorii sistemelor de garantare a depozitelor vor trebui sa fie informati de timpuriu in legatura cu existenta unor probleme la banci de catre autoritatile de supraveghere. Bancile vor trebui sa specifice in registrele lor contabile daca depozitele sunt protejate sau nu.

• Mai putina birocratie: de exemplu, daca traiti in Portugalia si aveti contul bancar la o banca cu sediul central in Suedia care nu mai poate rambursa depozitele, sistemul portughez v-ar rambursa din proprie initiativa si v-ar servi ca punct de contact. Sistemul suedez i-ar rambursa apoi suma sistemului portughez. Aceasta ar reprezenta o ameliorare majora fata de situatia actuala, cand toata corespondenta trebuie purtata prin intermediul sistemului din tara in care se afla sediul central al bancii. Noua abordare inseamna mai putina birocratie si rambursari mai rapide.

• O mai buna informare: detinatorii de conturi bancare vor fi mai bine informati cu privire la plafonul de garantare si la functionarea sistemului de care apartin, printr-un nou model standard, usor de inteles, precum si prin informatii incluse in extrasele lor de cont.

• Finantare responsabila pe termen lung: s-au exprimat ingrijorari cu privire la faptul ca sistemele existente de garantare a depozitelor nu sunt bine finantate. Propunerile inaintate astazi vor asigura o mai buna finantare a acestora, urmand o abordare cu patru etape. In primul rand, printr-o buna finantare ex-ante se creeaza o rezerva buna. In al doilea rand, daca este necesar, aceasta poate fi suplimentata prin contributii suplimentare ex-post. In al treilea rand, daca inca nu este suficient, sistemele pot imprumuta o suma limitata de la alte sisteme (imprumut reciproc). In al patrulea rand, ca solutie de ultima instanta, ar trebui sa se faca si alte aranjamente de finantare, in caz de situatii neprevazute. Asa cum se intampla si in prezent, contributiile vor fi suportate de banci. Cu toate acestea, vor fi calculate intr-un mod mai echitabil, deoarece vor fi ajustate in functie de riscurile prezentate de fiecare banca in parte.

Europenii nu doar vor beneficia de o mai buna protectie a economiilor lor, ci pot alege acum cel mai bun produs de economisire din orice tara UE, fara a-si face griji ca exista diferente in ceea ce priveste protectia. Bancile vor beneficia de pe urma propunerii deoarece pot oferi produse competitive pe intreg teritoriul UE, fara a fi stanjenite de asemenea diferente. Contribuabilii beneficiaza si ei de pe urma mai bunei finantari a sistemelor, intrucat interventia statului devine mult mai putin probabila. Majoritatea imbunatatirilor ar putea intra deja in vigoare in 2012 si 2013 si s-ar aplica in toate statele membre ale UE, precum si in Norvegia, Islanda si Liechtenstein, odata incluse in Acordul privind Spatiul Economic European.

• Protejarea investitiilor

Incepand din 1997, Directiva privind sistemele de compensare pentru investitori (97/9/CE) a asigurat protectia investitorilor care folosesc servicii de investitii in Europa, prevazand acordarea de despagubiri in cazurile in care o firma de investitii nu poate restitui activele care apartin unui investitor. Aceasta situatie ar putea aparea, de exemplu, in caz de frauda sau neglijenta in cadrul unei firme sau in cazul in care exista erori sau probleme in sistemele firmei. Prevederile respective nu reprezinta o protectie impotriva riscurilor de investitii ca atare. In prezent, in cele 27 de state membre ale UE exista 39 de sisteme de compensare a investitorilor.

In ultimii ani, Comisia a primit numeroase plangeri cu privire la aplicarea directivei in unele state membre. Aceste plangeri se refereau la aspecte precum insuficienta fondurilor sistemelor pentru a putea onora cererile de despagubire sau intarzieri mari in plata despagubirilor.

Propunerea de astazi are ca scop asigurarea faptului ca regulile privind protectia investitorilor sunt mai eficiente, ca exista conditii egale in ceea ce priveste tipurile de instrumente financiare protejate si ca exista fonduri adecvate si masurile necesare pentru a se asigura despagubirea investitorilor.

Elementele-cheie ale propunerii sunt urmatoarele:

• Un nivel mai mare de protectie: nivelul minim actual al despagubirilor pentru investitori este de 20.000 EUR. Conform propunerii Comisiei, acesta va fi majorat la 50.000 EUR per investitor.

• Rambursari mai rapide: in temeiul legislatiei actuale, poate dura uneori cativa ani pana cand investitorii primesc vreo despagubire. Acest lucru urmeaza sa se schimbe odata cu adoptarea propunerii Comisiei, care prevede ca investitorii vor primi despagubirile cel tarziu la 9 luni de la data la care firma nu si-a mai putut onora obligatiile. Un asemenea termen este totusi necesar pentru a permite autoritatilor competente sa investigheze cazul si sa stabileasca pozitia fiecarui investitor in parte.

• O mai buna informare: investitorii vor primi informatii mai clare si mai elaborate privind masura in care sunt protejate activele lor. De exemplu: riscul de investitii - cand o investitie isi pierde valoarea din cauza scaderii pietei valorilor mobiliare sau a falimentului unui emitent - nu este acoperit in temeiul directivei.

• Finantare responsabila pe termen lung: incepand din 1997, au existat o serie de cazuri in statele membre in care sistemele nu au avut fonduri adecvate pentru a despagubi investitorii pentru activele pierdute. Conform propunerii Comisiei, va fi introdus un nivel-tinta minim pentru fonduri, care va trebui sa fie integral prefinantat. Daca este necesar, sistemele pot imprumuta o suma limitata de la alte sisteme si pot recurge la alte posibilitati de finantare ca ultima solutie (imprumut reciproc). Contributiile urmeaza sa fie suportate de firmele de investitii.

• O protectie mai larga: in prezent, investitorii nu sunt neaparat protejati daca firma de investitii utilizeaza un custode tert caruia ii incredinteaza activele clientului, iar acesta nu-si mai poate onora obligatiile si nu restituie activele investite. In mod similar, detinatorii de unitati ale fondurilor de investitii pot suferi pierderi daca survine o incapacitate a unui depozitar sau subcustode al fondului de a-si respecta obligatiile. Cazul Madoff, din 2008, care a implicat o frauda in investitii, reprezinta un exemplu recent. Comisia propune acum ca si aceste situatii sa fie acoperite.

Majoritatea imbunatatirilor ar putea intra deja in vigoare pana la sfarsitul lui 2012 si s-ar aplica tuturor statelor membre ale UE, precum si Norvegiei, Islandei si Liechtenstein, odata incluse in Acordul privind Spatiul Economic European.

• O mai buna protectie pentru detinatorii de polite de asigurare

Schemele de garantare a asigurarilor ofera protectie de ultima instanta pentru consumatori atunci cand asiguratorii nu-si pot indeplini angajamentele asumate prin contract, protejand impotriva riscului ca cererile de despagubire sa nu fie onorate in cazul incetarii activitatii unei companii de asigurare.

Schemele de garantare a asigurarilor pot oferi protectie prin acordarea de despagubiri consumatorilor sau prin asigurarea continuarii contractului lor de asigurare, de exemplu, facilitand transferul politelor catre un asigurator solvabil sau chiar catre schema de garantare insasi.

Spre deosebire de sectorul bancar si de cel al valorilor mobiliare, in prezent nu exista legislatie europeana privind schemele de garantare in sectorul asigurarilor. In prezent, 12 state membre opereaza una sau mai multe scheme de garantare a asigurarilor care protejeaza polite de asigurare de viata si/sau de asigurare generala. Acestea nu numai ca variaza din perspectiva protectiei si eligibilitatii, ci si, de exemplu, in privinta momentului cand urmeaza sa intervina sau a modului in care sunt finantate.

In Cartea alba adoptata astazi, Comisia stabileste diferite optiuni pentru a asigura un nivel echitabil si cuprinzator de protectie a consumatorilor in UE, precum si pentru a proteja impotriva necesitatii ca, in cazul in care o companie de asigurare nu poate onora politele, contribuabilii sa suporte pierderile. In special, ea propune introducerea unei directive pentru a se asigura ca in toate statele membre exista scheme de garantare a asigurarilor, care respecta un set minim de cerinte. Cartea alba privind schemele de garantare a asigurarilor este disponibila pentru consultare si toate partile interesate sunt invitate sa isi prezinte comentariile si alte contributii pana la data de 30 noiembrie 2010.