Deutsche Bank, Societe Generale si Banco Santander sunt doar 3 banci din lunga lista de nume mari ale industriei incluse in testul de stres pentru sectorul bancar european, ale carui rezultate vor fi anuntate in curand. Piata asteapta cu nerabdare rezultatele ce cuprind in total 91 de institutii financiare; acestea urmeaza sa fie publicate pe 23 iulie, insa noi deja am primit franturi de informatii despre rezultatele testului.

Din putinele informatii care ne-au fost furnizate, ne asteptam ca rezultatele sa ofere aceeasi perspectiva optimista asupra sectorului pe care testele de stres ale SUA o aratau anul trecut. Chiar si scenariul nefavorabil este prea roz pentru a ne fi pe plac. Nu exista taieri majore in datoria suverana sau contractii economice accentuate, iar presiunea asupra efervescentei pietei este doar la nivelul din luna mai. Asadar, de ce ne asteptam ca acest test sa fie la fel de simplu ca o plimbare in parc pentru majoritatea bancilor?

In primul rand, este probabil ca testele de stres sa forteze datoria suverana intr-o masura foarte mica. Aceasta inseamna ca Zona Euro realizeaza o serie de teste care minimalizeaza exact scenariul care a alarmat cel mai mult piata in 2010. Exista zvonuri ca o taiere cu 17% a datoriei Greciei este inclusa in teste, dar piata deja tranzactioneaza mult mai jos. Comitetul European al Inspectorilor Bancari (CEBS), care realizeaza aceste teste, ar putea, deci, foarte bine sa subestimeze impactul unei datorii suverane neplatite, desi obligatiunile pe 10 ani ale Greciei au scazut deja cu 76 de centi pe Euro si schimburile deficitelor de credit indica o probabilitate mare a neindeplinirii obligatiilor financiare. Iar Grecia nu este singura. Datoriile suverane ale altor tari - inclusiv ale celorlalte tari PIIGS - vor fi, cel mai probabil, fortate doar in scenarii ce presupun taieri mici.

Toate acestea se petrec intr-o perioada in care se spune ca Grecia deja restructureaza o parte a datoriei sale. Se presupune ca sistemul sanitar este in curs de a-si restructura datoria; pana acum, cu o taiere suplimentara de 19%. Iar aceasta nu este vreo operatiune secreta, ci este precizata explicit intr-un comunicat de presa comun din iunie al Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si al Ministerului de Finante din Grecia. Acesta este calculul propriu al statului grec, ce arata, alb pe negru, ca vechea datorie a sistemului sanitar grec nu valoreaza cat s-a estimat inainte. Adaugarea acestei sume taierii de 19% ar fi avut consecinte mai grave, daca piata ar fi avut un cuvant de zis. Intr-adevar, creditorii se pare ca nu au acceptat inca taierea, in timp ce actorii de pe piata se asteapta ca datoria sa fie tranzactionata mult mai jos. Asadar, este probabil ca testele de stres sa minimalizeze un scenariu care, intr-o anumita masura, deja se desfasoara.

Totodata, am fost informati ca scenariul nefavorabil va fi modelat ca o deviere de 3 puncte pe durata a doi ani de la prognoza cu privire la PIB a Comisiei Europene si, desi aceasta inseamna o scadere abrupta in activitatea economica, avem nevoie de mai multe informatii despre indicatori-cheie, precum rata de somaj si preturile. Nu trebuie sa uitam nici ca au trecut doar doi ani de cand Comisia Europeana preciza in publicatia sa de Prognoza Economica (primavara, 2008): "Per ansamblu, in comparatie cu prognoza din toamna lui 2007, cresterea PIB pentru UE a fost recalculata cu o scadere de aproximativ 1/2 pp. atat pentru anul acesta, cat si pentru anul urmator: 2,0% in 2008 si 1,8% in 2009 (1,7% si respectiv 1,5% in Zona Euro).

Asadar, acum 2 ani ni s-a spus ca va avea loc o crestere de 1,7% in 2008 si de 1,5% in 2009. Dar ce s-a intamplat de atunci? PIB-ul a crescut cu 0,45% in 2008, dar a scazut cu 4,1% in 2009. Aceasta inseamna o deviere de 3,4% si, desi Marea Recesiune nu a fost o recesiune obisnuita, ea subliniaza necesitatea incorporarii unor consecinte atat de nefavorabile ca acestea. Problematic este si faptul ca se asteapta ca orice perioada dificila sa dureze doar doi ani. Daca nu scapam sistemul de datorie, exista posibilitatea reala a unei perioade prelungite de crestere slaba, ce va dura mai mult de doi ani.

Cele mai noi previziuni ale Comisiei Europene tintesc spre o crestere a PIB de 1% in 2010 si de 1,5% in 2011. Scenariul - atentie, nu este vorba de un punct de referinta nefavorabil - presupune deci o situatie in care PIB scade cu 2% in 2010 si cu 1,5% in 2011. Primul sfert al lui 2010 a fost martorul unei cresteri trimestru-pe-trimestru de 0,8% a PIB ajustat pe un an in Zona Euro. Din aceasta, 4,1% a fost determinata de schimbari in stocuri - de unde si contributia pe termen scurt - in timp ce contributiile personale si guvernele au contribuit cu -0,4, respectiv 0%.

Ne confruntam cu un consumator supraindatorat, incapabil de a cheltui la fel de mult ca inainte si cu guverne aflate in cursul implementarii unor masuri stricte de austeritate ce vor trage in jos cresterea. Cu toate acestea, scenariul nefavorabil reclama o crestere mai roz decat am resimtit in timpul recesiunii globale si o restructurare nesemnificativa a datoriilor suverane. Pe 23 iulie, cand rezultatele vor fi publicate, rezultatele testului de stres ar fi bine sa fie destul de exigente incat sa convinga piata de valoarea lor. In caz contrar, Zona Euro va fi neplacut impresionata, iar intreaga operatiune va parea un joc de noroc al carui scop este doar de a castiga timp.

Mads Koefoed

Mads Koefoed este Market Strategist si rolul lui este de a se concentra pe subiecte macroeconomice si de a dezvolta si mentine modele Saxo Bank bazate pe econometrie.

Mads face parte din echipa de Strategie din mai 2009. A publicat comentarii si analize pe subiecte de macroeconomie si este responsabil de modelele de macroeconomie ale Bancii. A obtinut diploma de master in economie (cand.polit.) la Universitatea din Copenhaga, principalul sau punct de interes pe durata studiilor reprezentandu-l finantele si econometria. Inainte de a se alatura Saxo Bank, Mads Koefoed a lucrat la Danske Capital timp de doi ani.