GfK: Doar 6% dintre romani folosesc cardul bancar pentru plata facturilor
Doar 6% dintre romani folosesc cardul bancar pentru plata facturilor. Cei mai multi inca isi platesc datoriile cu bani lichizi, se arata intr-un studiu GfK. Trei sferturi dintre cei intervievati au spus ca prefera sa mearga la ghiseele furnizorilor pentru a-si plati facturile, alte metode folosite fiind plata la posta si la casieriile bancilor. Siguranta, obisnuinta si simplitatea se numara printre motivele pentru care romanii isi platesc facturile la ghiseul furnizorului. In ceea ce-i priveste pe cei care folosesc cardul bancar pentru plata facturilor, doar 5% se indreapta catre ATM-urile bancare, 2% utilizeaza serviciile de Internet banking, iar 11% platesc facturile prin serviciile disponibile in magazine sau benzinarii. Potrivit GfK, romanii cheltuie, in medie, 340 de lei pe luna pentru utilitati si servicii de telecomunicatii.
Asculta Jurnalul Economic Radio France Internationale - HotNews.ro
Descarca fisierul audio in format MP3
FMI si UE suspenda acordul de finantare cu Ungaria. Analistii se asteapta la o depreciere rapida a forintului
Fondul Monetar International si Uniunea Europeana au suspendat acordul de finantare pentru Ungaria. Ca urmare, Budapesta pierde imprumutul de peste 25 de miliarde de dolari. Noul guvern de centru-dreapta, care a preluat puterea dupa alegerile din aprilie, a anuntat ca doreste o extindere a actualului acord cu finantatorii internationali pana la sfarsitul anului. Uniunea Europeana a publicat insa o declaratie separata, in care anunta ca se amana discutiile cu Budapesta pentru o etapa ulterioara. "Ungaria a revenit pe drumul unei cresteri economice pozitive si acum are unul dintre cele mai reduse deficite bugetare din Uniune. (...) Cu toate acestea, corectarea deficitului excesiv din 2011 va necesita decizii dure, in special in ceea ce priveste cheltuielile", a declarat comisarul european pentru economie si afaceri monetare, Olli Rehn. Ungaria are nevoie de acordul de ajutor financiar cu Fondul si Uniunea pentru a mentine increderea investitorilor de la care imprumuta bani. Tara ramane vulnerabila din cauza datoriei publice mari, de 80% din Produsul Intern Brut, si din cauza dependentei de finantarea externa.
FMI: Grecia a facut progrese considerabile in consolidarea finantelor publice, raman riscuri legate de sanatate si securitatea sociala
O alta tara aflata sub monitorizarea Fondului Monetar, Grecia este laudata de catre institutia americana. Autoritatile de la Atena au facut progrese considerabile in redresarea finatelor publice, este concluzia unei delegatii a FMI. "Aplicarea bugetului este pe drumul cel bun, exista un bun control al cheltuielilor," au mai spus expertii, care au reafirmat totodata ca “spitalele si fondurile de securitate sociala prezinta riscuri evidente, la fel cum este si cazul presiunilor financiare asupra intreprinderilor publice", se mai arata intr-un comunicat oficial al Fondului. In raport este remarcat consumul privat care a rezistat “uluitor de bine” - in opinia specialistilor reflectand probabil fiscalizarea unor activitati care inainte erau 'informale'. De acest raport depinde acordarea celei de-a doua transe de ajutor financiar, din totalul unui imprumut de 110 miliarde de euro.
Sofia si Moscova au semnat actul privind realizarea gazoductului South Stream pe teritoriul bulgar
Romania a ratat pana la urma parteneriatul cu Rusia in privinta gazoductului South Stream. Bulgaria ne-a luat-o inainte si a semnat foaia de parcurs pentru ca traseul conductei sa treaca pe teritoriul ei. Documentul a fost semnat la Varna in prezenta premierului bulgar Boiko Borisov. Romania spera sa fie implicata si ea in acest proiect, ministrul Economiei, Adriean Videanu, purtand recent discutii la Moscova cu oficialii Gazprom, insa negocierile nu au avut niciun rezultat. South Stream concureaza cu proiectul european Nabucco - cel care ar urma sa tranziteze Romania - si a fost conceput pentru a reduce dependenta Uniunii Europene de gazul importat din Rusia. Anuntat in 2007, gazoductul South Stream va avea o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. El va trece prin Marea Neagra, in apele teritoriale turcesti, pentru a lega litoralul rus de cel bulgar. Lungimea tronsonului submarin va fi de circa 900 km, iar adancimea maxima, de doi km. Pentru partea terestra, sunt analizate mai multe trasee. Pana in prezent, Rusia a semnat acorduri inter-guvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Croatia si Austria.
