Anuntarea propunerii revizuite pentru Acordul Basel III, saptamana trecuta, luni, contine foarte multe informatii importante care, dupa cate s-ar parea, au trecut neobservate. La o prima vedere, documentul nu contine decat norme care, in general, au devenit mai putin stricte in comparatie cu varianta din decembrie a documentului. Evident, acest lucru ofera o perspectiva foarte optimista bancilor, in special celor din Australia si Japonia, urmand sa vedem o revenire pe termen scurt a acestora. Exista anumite chestiuni nu foarte clare in document, care sunt insa foarte interesante.
In special perioada de alocare directa (grandfathering) pe 8 ani - putin probabil aleasa pe baza unui factor aleatoriu, ci mai degraba luand in considerare actiunea masiva de reparare a bilanturilor pe care o desfasoara in prezent majoritatea bancilor importante. Iar cu noul set de reguli care sunt doar periferic mai stricte decat Acordul Basel II, acest lucru arata clar ca bancherii centrali sunt ingrijorati - atat cu privire la economia globala, cat si in privinta situatiei sistemului financiar.
De anul trecut, natiuni europene precum Franta si Germania au facut lobby pentru ca reglementarile propunerii pentru Acordul Basel III sa fie mai putin severe, iar BCBS (Basel Committee on Banking Supervision) a raspuns prin reducerea numarului excluderilor si prin stabilirea unei perioade de tranzitie satisfacatoare. Noul document consultativ se bazeaza pe o analiza din luna mai a rezultatelor unui Studiu de Impact Cantitativ (Quantitative Impact Study - QIS) si va servi ca draft pentru discutiile care se vor desfasura la reuniunea GHOS (Governors anf Heads of Supervision) din septembrie.
- Principalele schimbari:
-Rata capitalului de baza (Tier1 capital ratio) norme de excludere mai putin severe
Doua puncte au fost inlaturate din lista de excluderi obligatorii din Rata capitalului de baza anuntata in decembrie, anul trecut: Bunurile intangibile (in mare parte software, in termeni de valoare) si creantele privind impozitul amanat (net DTA).
Alte puncte sunt acum partial reintroduse in Rata capitalului de baza, dupa ce, initial, au fost inlaturate: creantele privind impozitul amanat (net) si investitiile in actiunile comune ale institutiilor financiare sa fie permise -oricum, pentru ambele, limita stabilita este de 10% din componenta de actiuni comune a bancii.
-Definitia efectului de parghie (leverage ration)
Minimul efectului de parghie (Capitalul de baza/ Bunuri) este de 3%. Dupa ce efectele de parghie vor fi urmarite pe durata a patru ani, incepand din ianuarie 2013, o propunere finala va fi anuntata in iulie 2017, noile reglementari urmand a fi aplicate din ianuarie 2018.
-Rata de acoperire a lichiditatii (liquidity coverage ratio) redusa
Per ansamblu, cerintele au fost reduse. In ceea ce priveste rata de acoperire a lichiditatii, nivelurile ratei de run-off au fost scazute, pe cand in privinta ratei de imprumut pe termene mai lungi (net stable funding ratio), termenul disponibil de finantare a fost prelungit. Propunerea include, de asemenea, un raspuns la riscul de tara care a ingrijorat piata in ultima perioada, fiind inclusa o reducere de 15% in anumite obligatiuni.
- Perioada de introducere graduala - aproximativ 8 ani
Aplicarea noilor norme cu privire la rata de acoperire a lichiditatii si efectului de parghie va incepe din ianuarie 2018. Perioada de introducere graduala a noilor reglementari privind rata de compatibilitate a capitalului (capital adequacy ratio) nu este clar specificata, dar se anticipeaza ca o perioada rezonabila de introducere graduala va fi permisa.
- Relaxarea si lunga perioada de "phase-in" ar trebui sa provoace ingrijorare
Dincolo de ceea ce este evident, si anume ca institutiile financiare vor tranzactiona mai sus ca urmare a acestei relaxari - castigurile lor vor trebui pur si simplu revizuite in sus intrucat, de facto, acestea vor trebui sa puna de-o parte mai putin capital pentru rezerve - relaxarea si lunga perioada de "phase-in" ar trebui sa provoace ingrijorare.
Faptul ca relaxarea este mai degraba semnificativa in comparatie cu versiunea originala a documentului, din decembrie 2009, ar trebui sa genereze ingrijorare pe termen lung in sectorul financiar, in special in Europa si SUA. In prezent, o actiune de reparare a bilanturilor se desfasoara in aceste regiuni, dar acest proces poate fi revigorat simplu, prin luarea in considerare a unui nivel mai ridicat de risc, si, tinand cont de regimul de rate foarte scazute ale dobanzii, ar fi cu adevarat tentant. Pe termen scurt, acest lucru va avea, in mod evident, un efect major asupra institutiei unice atat din perspectiva castigurilor, cat si din cea a repararii bilanturilor. Pe termen lung, acest lucru atrage riscuri serioase pentru o noua criza in sectorul financiar cauzata de asumarea excesiva a riscului si, spre deosebire de prima criza, guvernele europene si cel american sunt atat de indatorate incat le va fi extrem de dificil sa-i ajute pe toti ceilalti.
- Noile reglementari privind efectul de parghie si rata de acoperire a lichiditatii vor intra in vigoare din ianuarie 2018
Propunerea revizuita prevede ca noile reglementari privind efectul de parghie si rata de acoperire a lichiditatii vor intra in vigoare din ianuarie 2018. Aceasta perioada de tranzitie (mai lunga decat cei aproximativ 6 ani prevazuti in Acordul Basel II) pare sa fie determinata de: 1) lipsa dovezilor unei redresari reale a economiei globale si 2) situatiile actuale din diverse tari. In timp ce perioada de "phase-in" pentru noile reglementari privind rata de compatibilitate a capitalului (capital adequacy ratio) nu a fost specificata, anticipam ca va fi ingaduita o perioada de tranzitie rezonabila. Din punctul nostru de vedere, acest lucru ar trebui sa genereze un alt tip de ingrijorare, si anume ca sectorul financiar este mai putin solvent si foarte probabil va ramane asa multi ani, in ciuda rezultatelor recentului test de stres. Daca aceasta ipoteza este adevarata, o ulterioara curba de incetinire in redresarea globala ar putea pune sectorul financiar din SUA si Europa sub o presiune uriasa.
0
0
