Economiile bogatelor monarhii petroliere din Golf dau semne de redresare economica, la doi ani dupa ce criza financiara a afectat aceasta regiune, dar Dubaiul se confrunta si acum cu dificultati legate de datoriile publice si private, relateaza AFP.

In momentul in care a izbucnit criza, in toamna anului 2008, bula imobiliara din Dubai, principalul motor al cresterii in emirat, a explodat iar caderea preturilor la petrol a afectat toate economiile din Golf.

In ultima perioada, insa, cotatiile petrolului s-au redresat. De la 30 de dolari pe baril, la inceputul lui 2009, pretul este acum in jurul cotatiei de 75 de dolari, fara insa a se apropia de preturile istorice de 140 de dolari din vara lui 2008.

"Tarile din Golf sunt puternic integrate in economia mondiala si evolueaza bine in circumstantele actuale", noteaza Eckart Woertz, sef al departamentului economic la Gulf Research Centre.

"Nu trebuie sa uitam ca regiunea, in ansamblul sau, este exportatoare de capital si are o rata redusa a deficitului", adauga el.

Economia Emiratelor Arabe Unite s-a contractat cu 0,7% in 2009, potrivit Fondului Monetar International, in special din cauza caderii sectorului imobiliar in Dubai, stat membru in aceasta federatie.

Simon Williams, economist sef la HSBC Middle East, crede ca rezervele reduse de petrol ale Dubaiului afecteaza evolutia pozitiva a monarhiei. "Dubaiul este foarte diferit de vecinii sai. Nu este un producator de petrol, are o datorie mare si este mai expus la economia mondiala", explica el.

Datoria holdingului Dubai World, reesalonata partial, a cutremurat pietele financiare in noiembrie 2009. Grupul anuntase ca nu poate rambursa o rata de 26 de miliarde de dolari, ceea ce a generat temeri legate de un faliment al Dubaiului, a carui datorie este estimata de unii analisti la peste 100 de miliarde de dolari.

Economistii FMI estimeaza o crestere de 4,3% pentru sectoarele non-petroliere ale tarilor membre in Consiliul de Cooperare al Golfului CCG (Arabia Saudita, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Oman, Qatar si Kuweit) si o majorare de 4,8% a productiei petroliere.

FMI se asteapta la o crestere de 4,9% pentru CCG in 2010 si de 5,2% in 2011, dupa 0,8% in 2009, la un pret al barilului de 80-83 dolari pentru 2010-11.

Simon Williams noteaza insa ca aceste estimari ascund disparitati mari.

"Expansiunea Qatarului, rezultata din exporturile de gaze naturale, majoreaza previziunile pentru 2010", spune economistul, in conditiile in care FMI estimeaza o crestere de 18,5% in 2010 si de 14,3% in 2011 pentru bogatul emirat.

"Daca nu luam in calcul Qatarul, nivelul scade puternic. Va fi la nivelul dinaintea crizei si mai slab decat cel din tarile emergente", subliniaza el.

Criza a intarziat si proiectele de integrare din CCG, in special indelung-asteptatul program de uniune monetara.

Proiectul de uniune monetara pare acum paralizat, in conditiile in care Kuweitul, Emiratele Arabe si Omanul prefera sa-si mentina monedele nationale.