Din ZF aflam ca dobanzile anuale efective au crescut in luna iunie, in ciuda asteptarilor de "relansare a creditarii". Aceasta evolutie a dobanzilor are totusi o logica; incercam sa o deslusim in continuare.

In iunie au crescut dobanzile creditelor de consum in lei, atat noi cat si existente in sold; la fel a crescut si costul creditelor de consum si ipotecare in euro.

Explicatiile cum ca s-ar fi schimbat modalitatea de calcul nu sunt corecte: a crescut inclusiv costul overdraft-urilor noi acordate firmelor, atat in lei cat si in euro, deci cresterile sunt generalizate si nu sunt limitate la creditele pentru populatie.

In acest caz, vad doua explicatii posibile:

1 - cresterea taxelor din iulie - bancile au anticipat cresterea preturilor si au crescut preventiv dobanzile pentru pastrarea marjelor (desigur, la depozite nu s-a intamplat acelasi lucru);

2 - portofoliul de credite neperformante - restantele inca nu s-au oprit din crestere iar portofoliile de credite neperformante nu sunt nici pe departe stabilizate. Principala problema ce rezulta de aici este o deteriorare a cash-flow-ului, deci intrari mai mici de bani. Pentru a echilibra aceasta situatie, riscul se imparte la clientii buni-platnici. Pentru banci este perfect logic sa faca aceasta "echilibrare", deoarece persoanele fizice (o mare parte din ele) nu au risc de insolventa ci doar de lichiditate, mai ales la creditele ipotecare.

Pe termen scurt nu vad motive de scadere a dobanzilor; pana acum singura solutie care s-a dovedit efective au fost garantiile de stat. Din fericire sau nu, bancile locale inca nu au beneficiat de ajutoare masive de stat.

Citeste si comenteaza pe Economia pe intelesul tuturor.