Larissa Batrancea, neuroeconomist: Calculele arata ca o crestere anuala a increderii cu 15% poate determina o crestere a PIB-ului cu 1%. Despre hormoni si zonele din creier unde se iau deciziile economice

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 19 august 2010, 9:25 Economie | Finanţe & Bănci


Larissa Batrancea
Foto: Hotnews
​Larissa Batrancea este doctor in economie, specializata pe teoria jocurilor experimentale si neuroeconomie. E unul dintre foarte putinii romani specializati in neuroeconomie. Preda la Universitatea Babes- Bolyai, la Facultatea de Business si in timpul liber  alearga dintr-o parte in alta a Europei la seminarii si scoli de vara pe tema acestei noi ramuri a stiintei economice- neuroeconomia.

Am “prins-o” in cele 4 zile cat e in Romania si am facut un interviu cu Larissa. Despre ce este de fapt neuroeconomia, ce aplicatii concrete are, care e legatura dintre incredere  si PIB si despre multe altele.

Din cate stiu, este primul interviu acordat de un neuroeconomist presei romanesti.
  • Incalzirea.Despre trestiile irationale care suntem
Rep:Ai venit ieri in tara, stai 4 zile si pe urma pleci iar. Destinatii de concediu?
Larissa Batrancea: Nu, nici vorba. Am fost la o scoala de vara pe teme de neuroeconomie in Heidelberg, Germania. M-am intors si voi pleca la Moscova la o alta scoala de vara pe teme legate de economie comportamentala si psihologie economica.

Rep:Cum ai ajuns la neuroeconomie? Cand ai auzit prima oara de notiunea asta?
L.B.:Eram in anul 2008, plecata cu o bursa doctorala la Universitatea din Brescia. Imi faceam teza de doctorat pe domeniul teoriei jocurilor experimentale cand am dat peste cateva articole referitoare la experimente neuroeconomice. Mi-au suscitat interesul si am continuat cercetarile.

Rep:La noi stie foarte putin despre neuroeconomie. Cu ce se ocupa stiinta asta mai concret?
L.B.:E mai degraba un domeniu stiintific nu neaparat o stiinta. Aici sunt de lamurit doua lucruri. Faptul ca la noi se stiu atat de putine lucruri se datoreaza lipsei profesionistilor in acest domeniu. Nu avem cercetatori in neuroeconomie. In al doilea rand, analizele neuroeconomice presupun costuri foarte mari.

Rep:Cat de mari?
L.B.: Pentru un experiment neuroeconomic cu un numar de 12 subiecti de pilda este nevoie de cateva mii de euro. Se inchiriaza un RMN care nu e foarte ieftin. Apoi, subiectii trebuie si ei platiti, si nu in ultimul rand, trebuie remunerati si cei care analizeaza si interpreteaza datele obtinute in urma experimentului. E vorba de economisti, neurologi, psihologi si asa mai departe.

Rep:In ce consta un experiment neuroeconomic?
L.B.:Mai intai sa iti spun mai exact ce e neuroeconomia.

Rep:Te rog...
L.B.:Domeniul neuroeconomiei e tanar, are aproximativ 20 de ani. Ingemaneaza daca vrei economia, psihologia si neurologia. Unii se intreaba de ce avea nevoie economia de celelalte doua stiinte? Raspunsul e simplu. Studiile empirice au aratat ca pe piata, oamenii nu sunt intotdeauna rationali, asa cum acredita Adam Smith prin modelul sau homo oeconomicus.
 
S- a efectuat o cercetare in 42 de state cu privire la legatura dintre PIB si incredere. Si a constatat ca in statele in care increderea e ridicata, si PIB-ul e ridicat. Si reciproc. Exista desigur un aparat matematic  care demonstreaza acest lucru
 
 
Larissa Batrancea, neuroeconomist

Rep:Suntem niste trestii irationale?
L.B.:Nu intotdeauna, dar avem episoade de comportament economic irational. Aceste devieri de la comportamentul rational au fost puse pe seama emotiilor, domeniu de care e responsabila psihologia. Cat priveste neurologia, este evident ca din moment ce deciziile pe care le luam sunt filtrate de creier, era nevoie pentru o intelegere cat mai completa si de neurologie. Ca sa vedem ce se intampla in creierul uman atunci cand se ia o decizie economica...
  • Paradoxul. Exista neuroeconomie, nu si neuroeconomisti
Rep:O secunda...Comportamente irationale existau de mult timp. Neuroeconomia a aparut recent...
L.B.: Da, asa este. Am doua argumente la observatia ta. Prima, ca asa cum istoria invalideaza dupa un timp teorii despre care se credea ca erau valide, asa si neuroeconomia a invalidat comportamentul perfect rational al agentilor economici. Al doilea argument, RMN-urile au aparut si ele relativ recent asa incat aparatura care sa sprijine cercetarea teoretica a venit mai tarziu. A trebuit sa “asteptam” dezvoltarea neurologiei ca sa avansam si noi in cautarile noastre... Inca nu putem vorbi de neuroeconomist in adevaratul sens al cuvantului. Ca sa fii neuroeconomist in adevaratul sens al cuvantului trebuie sa ai tripla specializare..

Rep:Inteleg. Exista neuroeconomie, dar nu exista neuroeconomist
L.B.:Da, asa este.Ca sa fii neuroeconomist in adevaratul sens al cuvantului trebuie sa ai tripla specializare.

Rep:Cum arata un experiment neuroeconomic? Ce se intampla in cadrul lui?
L.B.: Un subiect este introdus in RMN care e putin mai complex decat cel destinat studiilor medicale. Subiectul primeste diferite optiuni economice, in functie de care el trebuie sa apese pe niste dispozitive care exista acolo in RMN. In functie de optiunile sale el e recompensat financiar in final. La sfarsit, intr-un laborator neuroeconomic- in lume exista foarte putine asemenea laboratoare- se interpreteaza datele rezultate in urma experimentului si se pot formula concluziile.

Rep:Am citit undeva ca cel care va stapani neuroeconomia va stapani din punct de vedere economic, lumea. E corect sau e fals?
L.B.:E prematur de afirmat acest lucru.

Rep:Adica?
L.B.:Neuroeconomia e inca prea tanara. Are circa 20 de ani si are prin urmare limitele sale. Cred ca mai e nevoie de alti cativa zeci de ani de cercetare. Abia apoi vom putea confirma sau infirma asumptia ta.

Rep:E vorba de manipulare in neuroeconomie? De a influenta in vreun fel comportamentul economic?
L.B.:Poate fi vorba, dar intervine si neuroetica. Si aceasta interzice sa manipulezi pentru a influenta intr-o anumita directie comportamentul economic al cuiva.

  • Daca ii spui unui investitor ca are 60% sanse sa castige bani, va investi. Daca ii spui ca riscul de a pierde e de 40%, nu va mai investi, desi este acelasi lucru.
Rep: Stiu ca esti doctor in economie, avand specializarea in teoria jocurilor. Putem imagina o situatie  cu mai multi jucatori (Stat, Patronate, Sindicate, Populatie) in care fiecare incearca sa isi maximizeze recompensele pentru "mutarile" facute? Statul vrea incasari la buget mai mari, Populatia vrea fiscalitate cat mai redusa. Sindicatele vor mentinerea personalului samd. Care sunt strategiile optime? Cum se va incheia Jocul?
L.B.: In economie, jocurile sunt foarte frecvente si toti actorii de care vorbesti isi au “jocul” lor. In acest joc, putem discuta despre cooperare ca fiind strategia optima. Statul trebuie sa aplice taxe rezonabile care sa fie accesibile celorlalti jucatori. Populatia trebuie sa coopereze si ea achitandu-si taxele samd. Daca unul din jucatori deviaza de la aceasta strategie de cooperare pentru a castiga ceva pe termen scurt, se deterioreaza echilibrul jocului. Dar aici intram in alta discutie...

Rep:Ce discutie?
L.B.:La noi, multi prefera sa castige pe termen scurt chiar daca asta inseamna sa paraseasca piata pe termen lung. Nu au strategii de joc pe termen lung si aici cred ca mai avem mult de lucru noi, profesorii, ca formatori de jucatori economici

Rep:Bine, dar nu crezi ca firmele stiu aceste lucruri?
L.B.:Tocmai despre asta este vorba. In teorie stim ca nu e bine sa cooperam la experimente gen FNI sau Caritas, dar uite ca se intampla...

Rep:Am inteles. Ai scris un articol despre neuroeconomie si comportamentul jucatorilor din economie. La ce concluzii ai ajuns?
L.B.:Stii si tu ca noi avem creierul structurat pe doua nivele. Sistemul reflexiv sau emotional si cel analitic sau logic. Ideea era ca folosirea preponderenta a sistemului reflexiv ii face pe oameni sa fie guvernati excesiv de emotii in luarea deciziilor economice. Si simetric, folosirea preponderenta a sistemului analitic, ii face sa fie prea analitici. Deci putem fi eficienti doar atunci cand creierul nostru emotional si cel analitic conlucreaza.

Rep:Poti exemplifica?
L.B.:Da. Imagineaza-ti ca pe piata de capital indicele Dow Jones scade de la 8000 de puncte la 7735 de puncte de exemplu. Orice broker ar putea intra in panica daca proceseaza aceasta informatie cu partea emotionala a creierului sau. Isi suna imediat clientii si le sugereaza sa vanda, ca sa limiteze pierderile. Daca judeca la rece, folosindu-si partea analitica a creierului, constata ca pierderea lui e minora si nu ia decizii care sa ii aduca pierderi pe termen lung. O alta concluzie este cea legata de fenomenul de incadrare mentala. Daca de exemplu unui investitor i se spune ca are 60% sanse sa castige bani, el va investi. Daca i se va spune ca riscul de a pierde e de 40%, el nu va mai investi. Desi informatia este practic aceeasi in ambele situatii, comportamentul investitorului difera din cauza accentului pus pe formularea problemei. E vorba de fenomenul de incadrare mentala pozitiva, in primul caz si negativa, in al doilea. De aceea, pentru a lua cea mai buna decizie investitorul va trebui sa mai analizeze si alte informatii legate de trendul pietei, de istoricul companiei etc.
  • Despre incredere, oxitocina si PIB
Rep:Neuroeconomia poate stimula in vreun fel luarea unei anumite decizii?
L.B.:Da, si as da un exemplu aici. As vorbi despre relatia dintre oxitocina si nivelul de incredere al omului. Profesorul Paul Zak, de la Universitatea Cleremont Graduate University din SUA, a descoperit ca oxitocina odata administrata, actioneaza neurotransmitatorul dopamina care reduce nivelul de anxietate al individului si, finalmente, creste nivelul de incredere al acestuia. Un nivel ridicat de oxitocina inseamna si o cooperare mai buna intre indivizi. Si aici ajung la un al studiu celebru de-al sau. Profesorul a efectuat o cercetare in 42 de state cu privire la legatura dintre PIB si incredere. Si a constatat ca in statele in care increderea e ridicata, si PIB-ul e ridicat si reciproc. Exista desigur un aparat matematic  care demonstreaza acest lucru. Calculele arata ca o crestere a nivelului de incredere a oamenilor cu 15% atrage o crestere anuala cu 1% a PIB-ului pe cap de locuitor.

Rep:Daca ne aude premierul, ne injecteaza pe toti...
L.B.:Ei, problema este cum crestem increderea indivizilor? Acelasi autor demonstreaza ca aceasta crestere a gradului de incredere a oamenilor ar trebui sa se intample nu prin injectarea cu oxitocina ci prin maximizarea interactiunilor sociale pozitive, cum ar fi libertatea presei, o moneda stabila, un sistem bancar solid, o infrastructura bine pusa la punct, un sistem de invatamant performant, politici guvernamentale de stimulare a investitiilor, un climat social stabil samd. Cei responsabili sunt desigur, guvernantii unei tari.

Rep:Care sunt implicatiile crizei asupra noastra? Din punct de vedere neuroeconomic. Sau nu ne-a afectat?
L.B.:Cum sa nu ne afecteze? Inaintea crizei, oamenii erau foarte optimisti si increzatori in viitor.

Rep:Aveau nivelul ridicat de oxitocina...
L.B.:Da, exact. Cresterea economica a generat crestere excesiva a increderii care a dezechilibrat raportul cerebral de recompensa si pierderi, iar oamenii si-au asumat riscuri tot mai mari care au degenerat in bule speculative. Cum criza a dus la o prabusire a gradului de incredere, acum e nevoie sa reconstruim aceasta incredere. Dupa cum observati, in reclamele  din ultima vreme se aduce tot mai mult vorba despre incredere
  • Care sunt zonele din creier care iau deciziile economice?

Rep:Pana la urma, neuroeconomia te manipuleaza sau nu?
L.B.:Nu manipuleaza daca e folosita in mod etic. Gandeste-te la un cutit. Poti sa tai cu el o felie de paine sau poti face o crima.

Rep:Ce-ai invatat la scoala de vara de la care tocmai ai revenit?
L.B.:Am participat la o serie de cursuri tinute de profesori din SUA si Europa care ne-au vorbit despre diferitele zone din creier responsabil cu anumite decizii pe care oamenii le iau..

Rep:Si care sunt?
L.B.:Cortexul prefrontal, de pilda. Potrivit lui Antonio Damasio, cei care au cortexul prefrontal afectat, isi pierd capacitatea de a anticipa rezultatele alegerilor pe care le fac si isi asuma riscuri nesabuite pe care nu le constientizeaza.
Alte zone sunt amigdala, insula (o mica regiune a cortexului de sub lobii temporali- n.m.DP)..
Dar am fost sfatuiti ca daca avansam pe aceasta cale a cercetarii, sa luam in calcul si rolul altor zone ale creierului in luarea deciziilor economice

Rep:Care sunt cartile pe care le-ai recomanda cuiva care vrea sa afle mai multe despre neuroeconomie?
L.B.:Ar fi "Neuroeconomics" a lui Glimcher, Camerer, Fehr si Poldrack si o alta, scrisa savuros de un jurnalist de la Wall Street Journal, Jason Zweig. Cartea se cheama “Your money and your brain”.
  • S-a demonstrat matematic ca firmele care permit angajatilor sa "comenteze" au rezultate mai bune
Rep:Care e cea mai recenta descoperire a celei mai recente ramuri a economiei- neuroeconomia?
L.B.:O companie de telecomunicatii din Germania a impus angajatilor sa nu isi manifeste emotiile negative la serviciu. Trebuia sa fie permanent pozitivi. Pornind de la acest caz real, o echipa de neuroeconomisti coordonata de profesorul Daniel Houser a realizat un experiment. Au fost formate doua grupuri. Primii trimiteau celorlalti o suma de bani. Respondentii puteau primi sau refuza suma. De asemenea, rafinarea permitea divizarea grupului de primitori. Un subgrup care putea sa aiba reactii scrise si al doilea subgrup in care nu exista aceasta posibiltate, indiferent de suma care li se trimitea.

Rep:Banii erau trimisi ca o recompensa pentru ceva anume?
L.B.:Nu. Banii erau pur si simplu trimisi. Cei care trimiteau aveau un buget in care sa se incadreze. Acestia puteau trimite intre zero si maximul bugetului. In prima grupa, a celor care nu puteau reactiona in scris, sumele foarte mici erau refuzate. Ceilalti acceptau banii, indiferent cat de putini.
Ei, s-a constatat ca in acele companii care permit angajatilor sa “comenteze”, sa isi exprime nemultumirile si sa comunice in general, creste cooperarea, randamentul angajatilor si in final, rezultatele financiare ale companiei.
.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





8237 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Domenii adiacente.. (Joi, 19 august 2010, 10:00)

    voevod [anonim]

    Domeniul asta pare ca se aseamana cu "behavioral economics". Sunt cativa autori interesanti, in care puteti gasi unele din "experimentele" descrise in articol dar si multe altele.

    Daniel Kahneman
    Daniel Gilbert
    Dan Areily
    • 0 (0 voturi)    
      Behavioural Economics (Joi, 19 august 2010, 11:02)

      dana [anonim] i-a raspuns lui voevod

      Da, si eu m-am gindit la acelasi lucru. Cred ca Behavioural Economics a fost prima chestie (se baza doar pe experimente), iar acum apare neuroeconomia (unde se mai adauga RMN, studiul hormonilor, samd). Sincera sa fiu, la experimentele lui Ariely as participa oricind cu placere (de fapt o si fac, prin internet), dar la un experiment unde ar trebui sa trec printr-un RMN sau o injectie cu hormoni ai fericirii - pas.
    • 0 (0 voturi)    
      Se aseamana dar nu sunt la fel! (Miercuri, 1 februarie 2012, 12:41)

      Radu [anonim] i-a raspuns lui voevod

      Nu "se aseamana" cu behavioral economics ci integreaza behavioral economics. Economia coportamentala se bazeaza pe rezultatele cercetarilor din neuroeconomie. Economia comportamentala este practic aplicatia neuroeconomiei sau segmentul din neuroeconomie care acopera latura economica a domeniului!
  • 0 (0 voturi)    
    ''S-a demonstrat stiintific''... (Joi, 19 august 2010, 10:32)

    vlad [anonim]

    ...ca exista diferite moduri de a se justifica bani de granturi si alte cele, atunci cand nu mai ai nimic de spus...Toate cele enuntate tin de psihologia elementara si nu ai nevoie de RMN pentru a fi un bun manager sau economist...Este uimitor cum unii cer bani de studii pentru a ''demonstra stiintific'' ceea ce era evident! Este absolut evident ca orice actiune ai realiza, orice emotie ai avea sau orice decizii ai lua acest lucru are un corespondent in activitatea cerebrala. Asa, si?!?
  • 0 (0 voturi)    
    f.interesant (Joi, 19 august 2010, 11:11)

    FLORIN [anonim]

    F. interesant . Intr-adevar cred ca este inrudit cu "behavioral economics" numai ca acesta priveste problema dpdv al proceselor neurologice. La fel ca behavioral economics are valoare, cel putin deocamdata, mai mult explicativa decat predictiv-aplicativa intrucat natura umana ramane aceeasi iar daca am incepe sa ne comportam cu totii intr-un fel s-ar schimba datele problemei. Teoretic pornind de la neuroeconomie ai putea dirija comportamen economic administrand substante care sa conduca la un anumit tip de efect. La scara macro ai putea sa faci asta printr-o campanie de promovare farmaceutica destul de obisnuita in zilele noastre si, se pare, destul de eficace. Campania s-ar putea referi la cu totul altceva de ex. "medicamente impotriva depresiei". Ca deobicei cercetarile importante pot face mult rau ca si mult bine.
  • 0 (0 voturi)    
    Neuroeconomie? (Joi, 19 august 2010, 11:26)

    gim [anonim]

    Va urma neurofilosofia, neurosociologia si, blat si cireasa in acelasi timp, neuroneurologia... Penibila toata aceasta demonstratie de forta in jurul unui mare fas...Primul interviu al unui *specialist* in neuroeconomie, ca sa nu vorbesc de ineptia de *specialist in neuroeconomie*..Dincolo de toate astea, articolul ar fi delicios in aberatiile pseudo si para stiintifice, trecand peste doza de imbecilitate, misticism pozitivist...*Specialisti* in economie vorbesc de regandirea in totalitate a disciplinei *economie* si unii vorbesc de neuroeconomie ca de sfantul Graal..Penibil
    • 0 (0 voturi)    
      Gim sau gib de la gibon? (Miercuri, 1 februarie 2012, 12:48)

      hangiul [anonim] i-a raspuns lui gim

      Este greu de crezut ca si-a prospus cineva sa regandeasca o intreaga stiinta, daca acel om este sanatos la minte! Exista cine pe nume Karl Marx care a "regandit" economia si am vazut cu totii rezultatele. Economia este dinamica si o sa-si schimbe continu unele principii de functionare. De aceea nu are acela "magna carta" ale fizicii sau chimiei (relative pana si acelea). Asa ca, prieteneste spun, mai bine mergi, citeste o carte de care crezi de cuviinta insa nu-ti imprastia peste tot rebuturile logicii tale grosolane. Sa nu uiti, bazele neuroeconomiei vin din Medicina, puse de oameni ce-ti depasesc cu mult neumila fiinta intelectuala!
  • +3 (3 voturi)    
    Multumiri lui Nus si Felix (Joi, 19 august 2010, 11:57)

    Jeu [utilizator]

    Daca facem un sondaj de opinie cred ca in Romania vom gasi o scadere a increderii in economie din noiembrie 2008 pana in prezent de cel putin 60 la suta. Dupa cum afirma aceasta doamna am pierdut vreo 4 la suta din PIB numai datorita scaderii increderii. Si cine ne spune zi de zi cat de prost este guvernul si cat de proasta este economia? Ati ghicit, Nus si Felis adica Realitatea TV si Antena n TV. Eu imi aduc aminte perfect cum prin Octombrie 2008, inainte sa pice Tariceanu, mi-am gasit 3 slujbe de inginer intr-o zi, binisor platite, si toti mi-au zis sa incep de a doua zi serviciul, si asta desi criza incepuse deja pe alte meleaguri, in special America, la noi nici nu exista. Cum a venit PDL-ul si Boc la putere cum au inceput securistii lui Nus si Felis sa strige pe toate canalele ca este criza mare si ne vom duce de rapa, strangeti bani romani cat mai aveti. Imediat si job-urile au disparut, consumul s-a diminuat brusc, patronii au inceput sa tina de bani si incet incet a aparut blocajul banilor. Eu sunt convins ca daca am fi avut o presa decenta si nu isterica economia noastra nu ar fi cazut mai mult de 3-4 la suta in 2009 iar anul asta am fi fost pe plus. Asa ca le multumesc acestor imputiti de securisti care ne-au bagat in galeata si le urez sa infunde cat mai curand puscaria si toti detinutii de acolo sa ii ia la maciuci zilnic.
    • 0 (2 voturi)    
      La aceste aspecte (Joi, 19 august 2010, 12:19)

      adik [anonim] i-a raspuns lui Jeu

      cred ca s-a gandit CSAT cand a trecut "un anunumit fel de a face presa" la riscuri privind siguranta nationala.
      Ca o fi corect, ca nu o fi corect, nu stiu.
      Dar sigur este un argument in favoarea acelei decizii.
      Poate se mai gandeste si CTP.
    • -1 (3 voturi)    
      De acord (Joi, 19 august 2010, 12:26)

      Andy Latimer [utilizator] i-a raspuns lui Jeu

      Cu observatia ca nu jupanii latrinelor media sunt vinovati ci Turma avida de consum de rahat securistic de unde isi trage seva junta lui po(n)taia si chucky antonescu,papusha ucigasha a peneleului ! In plus, senatul academiei "Fane Ideologu" a netrebnicilor lui paturiciu,recte marii intelectuali Iaru,Liviu antonesei, stelian tanase plus mascariciu' Dinescu ,dupa ce fac laringita de atata zbierat Jos Base,au zilnic cate un orgasm(recte gargara cu pioneze) la gandul reintoarcerii motociclistului "tzoparleanu" tariceanu si a "guzganianului", ce au parjolit prin "duduire" economia nationala,cu sprijinul hoardelor iliestilor si catalinilor voicu,recte mafia pesedista ! Oameni echilibrati si rationali ca Eugen Ovidiu Chirovici,de exemplu,sau echipa lui Mugur Isarescu si Lucian Croitoru de la Banca Nationala, profesionisti desavarsiti,nu au loc pe gunoaiele tv mai sus mentionate !!!
  • +1 (1 vot)    
    Corectie (Joi, 19 august 2010, 12:26)

    Ovidiu [anonim]

    O mica observatie: ”Calculele arata ca o crestere a nivelului de incredere a oamenilor cu 15% atrage o crestere anala cu 1% a PIB-ului pe cap de locuitor”.

    Mai mult ca sigur este anuala :). Cu stima,
    • 0 (2 voturi)    
      anual (Joi, 19 august 2010, 13:35)

      valahul [anonim] i-a raspuns lui Ovidiu

      eu cred ca totusi anala e corect.
      Neuroeconomia e vrajeala trista, ca sa nu zic expresia raspandita.
      Crizele, etc. au cauze reale nu grijile noastre.
      Pe termene scurte exista panica pe burse, piete, etc. dar pe termene medii, lungi la nivel macro....
      Doar la nivelul asta micro poti discuta de neur - eeconomie, mai bine studiem psihologia veterinara.
      • 0 (0 voturi)    
        Spoken like a true Romanian "scholar" (Vineri, 20 august 2010, 1:32)

        Anca [anonim] i-a raspuns lui valahul

        Concerning your suggestion, please, you first, this is no time for shyness.! We'll leave you deal with the vet psychology and after you obtain some groundbreaking results, we'll gather in the same merry group and comment on your interview. I am sure that a soon-to-be scholar like you will be tackled by the media. Get the irony? Or do you need a shelf fool of dictionaries?
  • +1 (1 vot)    
    O mica observatie (Joi, 19 august 2010, 12:44)

    katalin [anonim]

    Nu-mi place sa comentez pe langa subiect, dar imi permit totusi sa atrag atentia ca putina atentie nu ar strica:

    "Calculele arata ca o crestere a nivelului de incredere a oamenilor cu 15% atrage o crestere anala cu 1% a PIB-ului pe cap de locuitor"
  • 0 (0 voturi)    
    pt. emotionati (Joi, 19 august 2010, 13:53)

    ovi [anonim]

    pt. cei care s-au emotional puternic cu gandul la tarisoara noastra: e bine sa citesti un studiu inainte sa-ti dai cu parerea.
    1. o crestere cu 15%... poate duce la o crestere cu 1%... nu inseamna neaparat ca e proportional: 30% - 2%, 45% - 3% etc. nici nu inseamna ca in sens negativ se mentin proportiile: -15% echivalent cu -1%.
    2. increderea e bazata pe perceptia subiectiva a unui fenomen. ea trebuie sustinuta, daca nu regresul poate fi mai important decat progresul anterior. si invers, desi mai greu.
    3. cresterea bazata pe incredere e o crestere bazata pe un consum volatil: nu e neaparat necesar, dar daca eu cred ca mi-l pot permite, de ce nu?
    in ceea ce priveste presa romaneasca, 2 observatii:
    1. logic ar fi ca Base si PDL sa fi castigat fiindca au si ei o presa la fel de puternica, cel putin, cu a opozitiei.
    2. daca au castigat fara sa aiba sustinerea presei inseamna ca acea presa nu e atat de eficienta pe cat pare sau ca oamenii nu o iau in serios in chestiuni majore, deci nu poate fi vinovata de criza economica. si cu asta ne intoarcem la incredere: presa are importanta pe care i-o ofera oamenii.
  • -1 (3 voturi)    
    neurotic (Joi, 19 august 2010, 14:29)

    renegatul [anonim]

    total de acord cu tine, Larissa taie frunze la caini si oserva ca apa este umeda...
    • +1 (1 vot)    
      Un parerist semidoct (Vineri, 20 august 2010, 1:13)

      Anca [anonim] i-a raspuns lui renegatul

      In primul rand, nu mai copia expresiile altora, sunt sigura ca poti sa dai o nota de originalitate raspunsului tau si sa debitezi propriile ineptii. In al doilea rand, comentarii ca ale tale sunt dovezi ale cauzelor pentru care Romania se afla in situatia de fata. In loc sa aiurezi fara nicun substrat si argument despre munca unor oameni care chiar fac ceva si sa iti soliciti din greu cei 10% din neuroni sa proceseze aceste informatii, mai bine te-ai preocupa de starea vremii sau OTV-ismele zilei. Te-ai descurca mult mai bine, ca parerist, mai mult, i-ai da o vacanta cortexului prefrontal ventromedial. Un sfat de final: niste lectii de ortografie nu ar fi de neglijat.
  • +1 (1 vot)    
    Neuroeconomie (Joi, 19 august 2010, 16:22)

    Gabi [anonim]

    Revenind la articol, cred ca multe dintre lucrurile de cercetat sau cercetate in neuroeoconomie-din cate imi dau sema din interviu- sunt o enuntare stiintifica a ceea ce cu totii stim: ca dezvoltarea, cresterea sustenabila sunt fapte care decurg din cooperare si un tonus pozitiv (incredere sau cum s-o fi numind). Intr-un joc economic (si nu numai) intri pentru ca ai nevoie de ceva sau cineva de la care castigi ceva ce iti lipseste. Ar fi toate simple, insa Jocul suprem e un circuit cu scurt-circuite. Unii oameni incearca sa le explice, ca poate e cate ceva de invatat. Mi se pare un domeniu-hibrid foarte promitator si in acelasi timp nu vad cum in Romania de exemplu se poate face cercetare cat de cat pe asa ceva. Sau ma insel?! Poate ca nu o sa ne ajute sa ne crestem PIB-ul nu stiu cat, insa o sa puna intrebarile care trebuie puse inca o data si inca o data: cand inceteaza sa nu mai mearga lucrurile? Lipsa de incredere, la fel ca si prezenta ei excesiva sunt daunatoare ca si niste virusi. Prima naste deprimare. A doua poate declansa intr-un management prea ambitios o lipsa de prudenta si o asumare de risc care sa se materializeze in...game over!...si de aici avem, oricum am lua-o, criza cea de toate zilele. Cred ca oamenii care sunt interesati si pasionati de astfel de domenii trebuie incurajati sincer. E mai sigur sa stai-carcotas pe margine si sa nu iti pui intrebari suplimentare peste serviciul prost-platit, in proximitatea ignorantei, sa nu te zbati incercand sa mai gasesti vreo cativa ca tine prin zona. Ce mi se pare frumos in subiectul asta e ca insasi conceptul are la baza conlucrarea dintre mai multi oameni/domenii. Apa e umeda-o stie toata lumea, dar vai sa iti pice o avalansa in cap.
  • 0 (0 voturi)    
    cine are carte are parte (Vineri, 20 august 2010, 6:12)

    goe [anonim]

    Un neuroeconomist studiaza un purice. Il aseaza pe o foaie de hartie si striga :
    - Sari !
    Puricele sare. Neuroeconomistul ii taie picioarele, il pune iar pe hartie si striga:
    - Sari !
    Puricele nu mai sare ! Neuroeconomistul noteaza:
    "Dupa ce i se taie picioarele, puricele nu mai aude"
  • +1 (1 vot)    
    Avutia Nationala (Vineri, 20 august 2010, 9:35)

    Dan Ghelase [anonim]

    De mult am sustinut ca demnitatea nationala este o componenta care determina Avutia Nationala, prin tonusul si eficienta imprimate componentilor societatii.
    Articolul fundamenteaza stiintific, biologic, aceasta realitate.
    Chestia este daca demnitatea in Romania se distruge inconstient sau este concertata din exterior...
    • 0 (0 voturi)    
      Demnitatea din Romania (Joi, 17 noiembrie 2011, 11:23)

      Anonim [anonim] i-a raspuns lui Dan Ghelase

      Demnitatea in Romania se distruge inconsitent, in cea mai mare parte. Este concertata cu siguranta si din exterior, dar intr-un procent mai mic. Primim cu prea multa usurinta tot ce ne ofera altii.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by