El arata ca aparitiei unei noi crize politica sau o serie de turbulente pe pietele internationale ar pune sub presiune finantarea deficitului si refinantarea datoriei publice.
"In momentul in care atragi surse de finantare preponderent pe termen scurt esti nevoit sa refinantezi foarte des datoria publica, iar cand se produce o criza politica la nivel local sau au loc turbulente pe pietele internationale creste si aversiunea la risc. Intr-un astfel de scenariu, guvernul va trebui sa plateasca mult mai scump cand emite datorie si este nevoit sa faca acest lucru pentru ca trebuie sa rostogoleasca datoria publica care ajunge la maturitate, sau va fi in imposibilitatea de a atrage datorie, iar in acest caz trebuie sa ajusteze dramatic cheltuielile", a mai spus Dumitru.
- Consolidarea fiscala este necesara pentru a putea atrage fonduri cu scadente mai lungi
"Ca sa imbunatatesti acest profil este musai ca piata sa perceapa ca aceasta consolidare fiscala este serioasa. Daca nu ai consolidare fiscala si pietele vad ca de fapt nu ai o traiectorie de reducere a deficitului bugetar si recurgi la solutii temporare, aproape in mod inevitabil scadentele devin din ce in ce mai scurte pentru ca finantatorul nu are incredere. Daca nu face asa ceva, guvernul nu poate aplica o strategie de imbunatatire a maturitatii obligatiunilor de stat", explica profesorul de economie Daniel Daianu.
El a mai spus ca, daca economia nu reintra pe crestere si consolidarea fiscala nu se va realiza, exista riscul de Ministerul de Finante sa intre intr-un cerc vicios, deoarece va fi obligat sa faca emisiuni cu scadente din ce in ce mai scurte, la dobanzi piperate.
- Romania nu a fost prezenta pe pietele financiare internationale deoarece nu a avut politici economici credibile
Profesorul de economie Daniel Daianu a dat exemplul Ungariei, care s-a putut imprumuta de pe pietele inernationale dupa ruperea acordului cu FMI deoarece are un deficit bugetar mult mai mic decat Romania.
”Acesta este riscul cel mare pentru Romania si este mare pentru ca de el depinde maturitatea. E greu sa te imprumuti pe termen lung la preturi bune daca nu dovesti ca ai capacitatea sa operezi aceasta consolidare fiscala”, a subliniat el.
- Ministerul de Finante trebuie sa isi diversifice sursele de finantare
”Daca statul se tot imprumuta numai de la bancile locale, poate ajunge la un moment dat in situatia in care bancile nu il mai pot finanta, pentru ca existe niste limite de risc. Sigur, este cel mai bun risc posibil, cel mai bun debitor, dar nu poti sa faci jumatate din bilant plasamente in titluri de stat, pentru ca nu te lasa in primul rand regulile de risc”, a precizat economistul sef al Raiffeisen Bank.
Statul trebuie sa creasca ponderea scadentelor pe termen lung si sa scape de varfurile de plata
Ce doi economisti au conturat si profilul de scadente pe care ar trebui sa il aiba datoria publica. Ei spun ca Ministerul de Finante ar trebui sa scape de varfurile de plata si sa creasca ponderea scadentelor la 5 ani, 10 ani si 15 ani.
„Un profil de scadente echilibrat inseamna sa nu avem numai scadente scurte, sa mergem cu scadentele inspre 10-15 ani. Nu zic sa avem scadente de 10-20-30 ani precum alte state dezvoltate, dar macar sa avem o pondere mai mare de scadente la 5 ani, 10 ani, poate 15 ani”, arata Ionut Dumitru.
In acelasi timp, profesorul de economie Daniel Daianu spune ca statul ar trebui sa realizeze o strategie de management a datoriei publice, astfel incat sa nu se mai ajunga la varfuri de plata, de genul celor din 2013-2014.
“Aici este dezechilibrul: intr-un an platesti 800 milioane de euro si in anul platesti 2,5-3 miliarde de euro. Asta trebuie sa evitam. Nu avem nevoie de asemenea varfuri, care pun presiune teribila pe finantele publice si pe rezervele BNR”, a afirmat el.
Daianu a mai precizat ca varfurile de plata se pot elimina fie prin plata efectiva a datoriilor, fie prin acoperirea acestor varfuri prin emisiunea unor titluri de stat cu o scadenta mai mare.
Problema structurii pe scadente a datoriei a fost una din preocuparile Consiliul Fiscal, care recomanda realizarea şi implementarea cat mai curand posibil a unei strategii de management care sa plece de la diversificarea surselor de finantare si obtinerea unui profil de scadente echilibrat.
Inclusiv guvernatorul Mugur Isarescu recomanda recent ca Ministerul de Finante trebuie sa puna la punct o strategie in ceea ce priveste imprumuturile pe piata externa.
"Ministerul Finantelor Publice trebuie sa incerce toate instrumentele de imprumut. Ministerul trebuie sa inceapa de pe acum sa puna la punct o strategie in ceea ce priveste imprumuturile pe piata externa, sa o anunte public si sa o discute cu investitorii straini. In prezent, datoria publica a Romaniei si datoria publica externa nu mai sunt mici, iar aceasta strategie devine esentiala", a declarat Isarescu la prezentarea ultimului raport asupra inflatiei.
Oare guvernul , mai ales ministrul de finante, citesc aceste analize?
Chiar daca nu le-ar citi si nici analize nu s-ar face, par lucruri elementare, de bun simt pe piata financiara.
Cad Ceausescu a decis sa returneze datoria externa in timp record , am disparut de pe harta investitorilor straini, care nu vedeau niciun castig intr-o tara blocata de dictatura. Acum am cazut in extrema cealalta, ne imprumutam sa platim fonduri sociale, nimic pentru investitii, care sa aduca plusvaloare.
ceva trebuie schimbat, macar la nivel de viziune economica. Nu suntem asa de prosti si pagubosi, putem sa ne redresam, totul e sa fie pus sub forma unui plan coerent.
La munca cu totii!
- PSD 2004,
- PDL-PNL 2005-2006,
- PSD-PNL 2007-2008.
Datoria publica lasata de Guvernul PSD guvernului urmator, la sfarsitul lui 2004, pe crestere economica de 8% = 11,01 MILIARDE EURO.
Datoria publica lasata de Guvernul PDL guvernului urmator, la sfarsitul lui 2006 pe crestere economica de 6% = 12,04 MILIARDE EURO.
Datoria publica lasata de Guvernul PSD-PNL guvernului urmator, la sfarsitul lui 2008, pe crestere economica de 8% = 18,19 MILIARDE DE EURO: * la intrarea in criza *
Guvernul PDL 2005-2006 a facut in 2 ani – pe crestere economica - o datorie publica de 1,39 MILIARDE EURO
Guvernul PSD-PNL a facut in 2 ani – pe crestere economica - o datorie publica de 6,15 MILIARDE EURO, LA INTRAREA IN CRIZA.
Datoria de 6 miliarde de euro era formata din datoriile statului fata de agentii economici (facturi de plata si TVA) si din imprumuturi pe termen scurt la banci pe care Vosganian le-a facut pt. a plati salarii si pensii in Oct- decembrie 2008, inclusiv banii de la fondul de dezvoltare, cheltuit de PSD-PNL tot pentru voturi (pomeni electorale) si apoi trecut la "datoria publica". La datoria asta se adaugau – la intrarea in criza - obligatiile viitoare de plata salarii si pensii crescute de PSD-PNL in 2008 pt. a fi acordate de guvernul viitor.
Guvernul Boc n-a facut decat sa rostogoleasca cea mai mare datorie a Romaniei la intrarea in cea mai mare criza economica a istoriei: datoria de 6 MILIARDE primita de la PSD-PNL in 2008.
Pentru ca nu exista alta metoda de a plati o datorie cand nu ai bani (pe criza), decat facand alta datorie/imprumut ca s-o platesti pe cea veche.
INTREBARE: Cum va plati PSD in 2011 si 2012, salarii si pensii la nivelul lui 2008 – dupa cum promite la televizor ?
Sursa datelor: Eurostat
In rest, Dumnezeu cu mila