Calitatea activelor bancare a inregistrat deteriorari, riscul de credit ramanand vulnerabilitatea majora a sectorului bancar, se arata in Raportul asupra stabilitatii pe 2010 publicat marti de BNR.
Populatia are un grad semnificativ de indatorare, ceea ce a afectat posibilitatea de rambursare a creditelor, in contextul inrautatirii conditiilor economice. "Perspectivele pe termen scurt ale sistemului financiar din Romania depind in mare masura de refacerea increderii in economie, de relansarea sustenabila a cresterii economice, precum si de evolutiile internationale", se mai arata in Raport.
- In Romania nu au fost necesare fonduri publice pentru sprijinirea sectorului bancar
Economia mondiala s-a deteriorat semnificativ in 2009 (-0,6 la suta), suferind prima contractie din ultimii 30 de ani, in timp ce economia UE a avut o scadere mai ampla (peste 4 la suta), chiar si in conditiile in care stimulul guvernamental a fost important. Economia Romaniei a avut, ca directie, o evolutie similara celorlalte tari din Europa Centrala si de Est, cu exceptia Poloniei. Contractia economica a fost severa (de 7,1 la suta), iar deficitul fiscal s-a majorat considerabil (la 7,4 la suta din PIB). Nu au fost necesare fonduri publice pentru sprijinirea sectorului bancar, cresterea semnificativa a capitalizarii institutiilor de credit din Romania fiind realizata integral prin efortul actionarilor, inclusiv ca raspuns la solicitarile BNR.
- Companiile care au primit investitii straine directe au facut mai bine fata crizei
Companiile care au primit investitii straine directe au facut mai bine fata crizei comparativ cu restul economiei. Indicatorii de performanta ai acestora s-au deteriorat mai lent. Firmele care au beneficiat de ISD pot contribui la realizarea unei convergente sustenabile spre zona euro, deoarece (i) au demonstrat ca detin o structura ce le permite preluarea mai eficienta a socurilor, (ii) au un rol important in crearea valorii adaugate din economie (circa 40 la suta din valoarea generata de companiile nefinanciare) si (iii) contribuie cu peste 75 la suta din exporturile Romaniei. Aportul acestor firme la reluarea pe termen scurt a creditarii interne ar putea insa sa fie mai mica, acestea preferand in anul 2009 finantarea externa (in crestere cu peste 20 la suta), in timp ce apelul lor la imprumuturi bancare interne s-a redus cu circa 2 la suta.
- Construcţiile şi activele imobiliare s-au contractat şi în primul semestru din 2010
Avuţia netă a populaţiei s-a redus în 2009, efectul scăderii preţurilor aferente activelor nefinanciare (imobile) fiind factorul explicativ determinant. Avuţia netă a fost afectată şi de deprecierea mai rapidă a valorii de revânzare a activelor achiziţionate prin credit (bunuri de consum şi imobile) comparativ cu gradul de amortizare a pasivelor aferente (datoriile la creditori contractate pentru cumpărarea acelor active).
Sectorul construcţiilor şi activele imobiliare au avut o evoluţie nefavorabilă în 2009, existând indicii că acestae ar putea continua şi în primul semestru din 2010. Calitatea portofoliului bancar provenind din creditarea ipotecară (sau cu garanţii ipotecare) s-a deteriorat. Rata creditelor neperformante în acest caz a crescut în perioada decembrie 2008 - iunie 2010 de la aproape 1 la sută la 8,9 la sută (pentru portofoliul bancar privind companiile), respectiv de la 0,8 la sută la 4,5 la sută (pentru portofoliul privind sectorul populaţiei). Ponderea ridicată a activelor imobiliare în bilanţul firmelor şi al populaţiei generează preocupări privind implicaţiile posibilei scăderi în continuare a preţurilor la aceste active.
- Sectorul financiar este caracterizat de o sensibilitate ridicată la evenimente adverse
Sectorul financiar este caracterizat de o sensibilitate ridicată la evenimente adverse pentru că atrage resurse pe termen scurt şi efectuează plasamente pe termen mediu şi lung. Acest mod de funcţionare nu este omogen la nivelul tuturor instituţiilor financiare, dar într-o anumită măsură este definitor pentru activitatea de intermediere financiară. Şocurile asupra sistemului financiar intern pot fi atât exogene, induse de pieţele financiare externe sau de economia reală, cât şi endogene. Cele endogene se pot produce la nivelul unuia sau mai multor participanţi şi se pot răspândi în interiorul sectorului financiar prin contaminare pură, determinată de scăderea încrederii în instituţiile financiare, sau prin expunerile bilanţiere şi extrabilanţiere, cu efect de depreciere a activelor, retrageri de fonduri, plăţi ori asumarea de pierderi din participaţii la capital.
Pe fondul efectelor crizei economice asupra activităţii de creditare, instituţiile de credit şi-au diminuat cu 2.068 persoane numărul de salariaţi şi cu 265 numărul de unităţi faţă de perioada similară a anului anterior. Din perspectiva numărului de unităţi teritoriale la 100.000 de locuitori, sistemul bancar din România continuă să se situeze sub media europeană. Adâncirea declinului activităţii economice în 2009, şomajul în creştere, înăsprirea standardelor şi termenilor de creditare, în contextul majorării volumului creditelor neperformante şi a riscului asociat garanţiilor, sunt factori cu impact inhibitor asupra cererii şi ofertei de credite din sectorul privat.
Plasamentele interbancare, dominate în proporţie de peste 80 la sută de cele aferente băncii centrale, continuă trendul descrescător pe fondul reducerilor nivelului ratei rezervelor minime obligatorii.
- Rezultatele analizelor de testare la stres a sistemului bancar
Ultimul exerciţiu de testare la stres a băncilor din România, realizat de banca centrală în luna iulie 2010, a urmarit evaluarea rezistenţei sectorului bancar la şocuri macroeconomice pronunţate posibile, dar nu probabile, şi nu reprezintă o prognoză.
Exerciţiul de testare la stres derulat de BNR în luna iulie 2010 a inclus instituţiile de credit persoane juridice române şi a avut în vedere un orizont de doi ani (2010-2011). Construcţia acestui scenariu a pornit de la proiecţiile recente privind cadrul macroeconomic naţional, avându-se în vedere o corelare a şocurilor considerate cu cele aplicate în cadrul exerciţiului desfăşurat la nivel european în 2010 (coordonat de CEBS, în colaborare cu Comisia Europeană şi autorităţile de supraveghere naţionale). Exerciţiul s-a derulat însă independent de cel european.
Ipotezele scenariului utilizat de BNR au inclus continuarea declinului economic pe întreg orizontul analizat, plasarea inflaţiei în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei, deprecierea cursului de schimb şi creşterea primei de risc suveran, în condiţiile menţinerii unei marje constante între rata medie a dobânzii la credite şi cea la depozite. Implicit, modelul are în vedere şi deprecierea calităţii datoriei suverane.
Conform rezultatelor testului, sistemul bancar românesc este capitalizat corespunzător pentru a rezista în faţa unor condiţii negative induse de factorii macroeconomici incluşi în scenariu, evaluare atestată de o diminuare redusă a indicatorului de solvabilitate pe parcursul celor doi ani analizaţi.
- Ce este ingrijorator: scaderea in continuare a calităţii portofoliului de credite
O vulnerabilitate în creştere a sistemului bancar românesc o constituie scăderea calităţii portofoliului de credite, care s-a manifestat mult mai accentuat în anul 2009 şi persistă şi în prezent, în principal pe fondul recesiunii economice. Se adaugă povara suplimentară pe care trebuie să o susţină debitorii care au contractat credite în valută şi care nu sunt asiguraţi la riscul valutar. Deşi creanţele neperformante se află la un nivel gestionabil, ritmul de creştere a acestora constituie un motiv de îngrijorare pentru stabilitatea financiară. În prezent, băncile dispun de suficiente resurse proprii care să acopere eventualele pierderi neaşteptate din riscul de credit. Întârzierea relansării economice, costurile încă ridicate de creditare şi manifestarea unei atitudini mult mai precaute a băncilor, dar şi a clienţilor, indică menţinerea actualelor tendinţe pentru întreg anul 2010.
1
2
