Datoria publica a Romaniei ar putea atinge anul viitor 40% din valoarea intregii productii dintr-un an de zile (PIB), un nivel mai ridicat decat in 1999, cand ne-am aflat la un pas de faliment. Raportul datorie publica/venituri bugetare este si el la 120%, mult peste cota de 105% atinsa in 1999, arata un studiu al Macroanalitica, prezentat in cadrul Bancii Nationale a Romaniei. Economistii se intreaba care este nivelul de sustenabilitate al datoriei publice romanesti si mai ales cum poate fi ea redusa? "In ultimele doua decenii am avut trei perioade de recesiune, perioada 1990-1992, 1997-1999 si cea de acum. Datoria publica a crescut in si dupa recesiune in toate cele trei episoade. In anii `97-`99, Romania a fost la un pas sa intre in incapacitate de plata desi raportul datorie publica/PIB era de numai 33%. In 2011 acest raport ar putea depasi chiar si 40%", explica pentru cititorii HotNews Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica.
Potrivit acestuia, situatia de acum este evident diferita fata de perioada 1999, dar riscurile raman
Gradul de toleranta al datoriei publice
Foto: Hotnews
semnificative. "Acum, BNR are un nivel al rezervelor ridicat, suntem in UE, ceea ce ne ofera o umbrela de protectie samd. Dar alti indicatori ai sustenabilitatii datoriei publice se apropie de maximele atinse in 19997-1999. Raportul datorie publica/venituri bugetare poate atinge 110% in 2010, peste valoarea de 105% atinsa in 1999. Si datoria publica externa raportata la exporturi se afla in ascensiune, desi se afla inca la un nivel nepericulos, de 53%. In 1998 acesta a fost de 82% si in 1982, cand Romania a intrat in incapacitate de plata a atins 73%", mai arata cercetatorul roman.
E drept, datoria publica a crescut considerabil nu doar in Romania, ci in multe alte state in ultimele decenii. La fel de drept este ca aceasta tendinta a fost, in general, insotita de o extindere a aparatului guvernamental. Pentru multe tari industriale, cresterea cheltuielilor publice generale a fost uriasa. Media ponderii datoriei publice in PIB a fost de 79% pentru guvernele mari, de 60% pentru guvernele medii si de 53% pentru guverne mici, se arata in documentele Bancii Centrale Europene.
"Ideea centrala este ca avansul datoriei publice trebuie limitat rapid prin actiuni complementare desfasurate simultan. Este nevoie de implementarea unui concept al politicii fiscale si nu de o abordare contabila cu o viziune pe termen scurt" mai spune Laurian Lungu.
Modul in care se acumuleaza datorii este de asemenea foarte important, mai ales prin prisma strategiei de iesire
Datorie publica si PIB
Foto: Hotnews
ulterioara. Trebuie sa stii cum ai intrat, ca sa cauti cea mai buna iesire, cu alte cuvinte. Studiile (Reinhart si Rogoff , 2010) sustin ca datoriile de razboi sunt mai putin problematice pentru cresterea economica viitoare, pentru ca dupa razboi cheltuielile scad in mod natural, in timp ce datoria pe timp de pace poate exploda persistent pentru perioade mai lungi de timp. Pana la un anumit prag, acumularea datoriei externe poate fi finantata prin investitii, dar dincolo de o anumita valoare limita, niciun investitor nu va mai dori sa furnizeze capital economiei, iar aceasta va slabi.
La noi, dezechilibrele au inceput dupa aderarea Romaniei la UE si s-au accentuat in ultimul trimestru al anului 2008, se mai arata in datele macro prezentate Bancii Nationale.
- Ce e de facut?
E nevoie de schimbari legislative, in primul rand. "O parte dintre aceste schimbari sunt in curs de a se produce, dar constatam de asemenea ca in practica efectele sunt mult prea lente. In plus, migratia fortei de munca intra-sectoare are nevoie de politici economice de coordonare", sugereaza Lungu. Potrivit cercetatorului
cheltuieli cu salariile in total cheltuieli
Foto: Hotnews
roman, e nevoie de regandirea structurii cheltuielilor bugetare. Simpla ajustare a deficitului bugetar este insuficienta. Este nevoie de o reforma mult mai adanca la nivel institutional si aplicarii de "good practices" si mai ales, de un dialog real cu sectorul privat", conchide Lungu.
Pentru a da coerenta politicilor economice, e nevoie, in opinia economistului roman, de recastigarea credibilitatii pe pietele externe si de respectarea angajamentelor asumate. "Influenta ciclului electoral asupra economiei poate genera distorsiuni la nivelul politicilor economice ce ar mai presupune si o convergenta de opinii a partidelor politice de la un anumit punct incolo", mai spune Lungu.
Intregul raport poate fi citit aici.
0
0
