Comisia Europeana a adoptat pachetul legislativ privind guvernanta economica in UE si in zona euro. Masurile prevad o supraveghere a politicilor fiscale si amenzi pentru statele care nu recurg la politici macroeconomice si la reforme structurale. Semestrul european va integra toate procesele de supraveghere intr-un cadru eficient de politica economica, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene.

Olli Rehn da amanunte despre pachetul legislativFoto: Comisia Europeana

Informatii detaliate pe site-ul Comisiei.​

Propunerea legislativa consta in 6 documente, patru dintre ele referitoare la chestiuni fiscale, care includ si o reforma a Pactului de Stabilitate si Crestere (PSC), iar doua dintre ele au scopul de a detecta si a lua masuri in cazul unor dezechilibre macroeconomice in UE si zona euro.

Instrumentele legislative adoptate miercuri acopera trei subiecte majore:

1. CE vrea ca statele membre sa respecte cu strictete PSC si sa existe o coordonare fiscala mai accentuata. Datoria excesiva va fi urmarita cu atentie, iar responsabilitatea fiscala a statelor membre este incurajata prin stabilirea unor indicatori minimi pentru cadrele fiscale nationale.

2. CE isi propune o supraveghere mai larga economica, pentru a preveni, detecta si corecta dezechilibrele macroeconomice si lipsa sau scaderea de competitivitate din UE si in special din zona euro. Asta inseamna crearea unui tabel de punctaj cu indicatori economici si financiari si analize de tara aprofundate. Daca va fi necesar, se vor face recomandari statelor membre. Daca nu se conformeaza, tarile din zona euro vor fi amendate.

3. Ultimul element al propunerilor legislative urmareste intarirea mecanismelor de penalizare. Introducerea unei largi palete de sanctiuni si stimulente, care sa fie aplicate gradual, in faze incipiente in procesul de supraveghere.

Intarirea Pactului de Stabilitate si Crestere (PSC)

Acest obiectiv are doua parti, cea de prevenire si cea de coercitie. Partea de preventie a PSC are menirea de a asigura ca statele membre urmeaza politici fiscale prudente in perioade prospere sau cel putin bune, pentru a avea fonduri de rezerva pentru perioade de criza.

Partea de coercitie urmareste evitarea unor erori majore in politicile bugetare. Schimbarea majora este ca datoria statelor membre este urmarita mult mai atent si pusa pe picior de egalitate cu deficitul bugetar atunci cand se iau deciziile legate de procedura de deficit excesiv. Statele membre a caror datorie depaseste 60% din PIB vor trebui sa ia masuri pentru reducerea ei intr-un ritm satisfacator. Asta inseamna ca in decurs de 3 ani sa se reduca anual 5% din proportia cu care se depasesc cei 60% admisi.

• Cresterea anuala a cheltuielilor nu trebuie sa depaseasca o rata prudenta de crestere a PIB-ului pe termen mediu, daca obiectivele bugetare pe termen mediu nu sunt atinse sau excesul nu e compensat prin masuri privind veniturile, propune Comisia. Scopul acestei recomandari este prevenirea ca veniturile neasteptate (windfall revenue) sa fie cheltuite si nu alocate reducerii datoriei.
• Daca statul membru nu respecta acest principiu, Comisia propune masuri corective. Pentru statele din zona euro, amenzile reprezinta un depozit cu dobanda de 0,2% din PIB.
• Amenda intra in vigoare daca masura corectiva nu este respinsa de Consiliu in termen de 10 zile. Consiliul poate reduce dimensiunea depozitului doar la propunerea Comisiei si la o cerinta justificata a statului membru vizat. Depozitul va fi returnat statului membru cu dobanda aferenta cand Consiliul considera ca deviatia a fost corectata.
• In procedura de deficit excesiv (PDE) prevede, dupa o serie de pasi, pentru statele din zona euro, sanctiuni financiare. Pana cum insa, datoria a avut un rol marginal, fata de deficitul bugetar. Iar sanctiunile financiare au intervenit intotdeauna prea tarziu.
• Dupa ce se intra in procedura de deficit excesiv, se va aplica sanctiunea de a depune un depozit fara dobanda in valoare de 0,2% din PIB. Acest depozit va deveni amenda in cazul in care nu se aplica recomandarile initiale pentru a corecta deficitul. Comisia precizeaza ca nivelul amenzii va fi egal cu cel deja prevazut in fazele finale ale PDE, iar neaplicarea masurilor corective va duce la o crestere a cuantumului amenzii, in conformitate cu prevederile deja existente.
• La fiecare faza din PDE, Comisia va face o propunere pentru sanctiunuile relevante si ele vor fi considerate adoptate automat, daca nu exista un vot al Consiliului in termen de 10 zile.
  

Prevenirea dezechilibrelor macroeconomice

Unele state membre au acumulat mari deficite de cont curent si au pierdut in competitivitate, trenduri asociate cu nealocari sau alocari gresite de capital si forta de munca, indatorare nesustenabila si bule imobiliare, a constatat Comisia.

Astfel, executivul de la Bruxelles a propus anumite masuri pentru corectarea acestor deficiente:

• Un mecanism de alerta printr-un tabel de punctaj: supravegherea va incepe printr-un mecanism de alerta care sa identifice statele membre cu potentiale dezechilibre macroeconomice. Mecanismul de alerta este reprezentat de un tabel cu punctaje care va fi insotit de analizele expertilor.
• Tabelul va fi compus dintr-o serie de indici, iar Olli Rehn a dat exemple de la contul curent, la ratele efective de schimb, datoria publica si privata, pretul de pe piata imobiliara. Alcatuirea tabelului de punctaj poate evolua in timp, in functie de datele disponibile sau de amenintarile la stabilitatea macroeconomica.
• Comisia va face regulat publice rezultatele evaluarilor potrivit tabelului de punctaj si le va insoti de un raport. Astfel, va alcatui o lista a tarilor in care exista riscul de dezechilibre.
• Discutarea raportului in Consiliul si in Eurogrup va ajuta Comisia sa ofere feedback-ul necesar statelor membre si sa asigure transparenta deliberarilor Comisiei. Dupa aceste discutii, Comisia va face rapoarte in profunzime asupra tarilor UE, iar daca dezechilibrele sunt considerate ca nu vor ridica probleme, atunci nu se iau masuri.
• Cand Comisia considera ca dezechilibrele macroeconomice reprezinta un risc, va face recomandari statului respectiv si va supraveghea aplicarea acestora.
• Consiliul poate declansa, la recomandarea Comisiei, o procedura de dezechilibre excesive, o noua procedura introdusa prin legislatia de miercuri.
• Tarile aflate in procedura de dezechilibre excesive vor fi supravegheate de celelalte state membre, iar politicile recomandate pot sa se refere la masuri fiscale, salarii sau masuri macro-structurale. Tara vizata va trebui sa adopte un plan de actiune care sa ii corecteze dezechilibrele si un calendar al implementarii masurilor respective.
• Consiliul va stabili un termen limita, iar Comisia va monitoriza implementarea actiunilor corective si va face rapoarte periodice.
• Daca statele membre nu iau masurile adecvate necesare, Consiliul va face alte recomandari, cu termene limita mai stranse. Iar daca si ele raman neindeplinite sau ritmul nu e satisfacator, urmeaza faza de sanctiuni.
• Ele vizeaza deocamdata doar statele din zona euro si ar consta in amenzi anuale pana la remedierea dezechilibrelor sau pana cand Consiliul considera ca acestea au fost remediate.
• Amenda va fi 0,1% din PIB-ul statului membru in cauza realizat in anul precedent. Acelasi mecanism de reducere sau anulare ca si in cazul deficitului si datoriei se aplica si in acest caz.
  
• Decizia este luata in Consiliu doar de membri care apartin si zonei euro, indica Bruxelles-ul, iar statul impotriva caruia se iau aceste masuri nu are drept de vot.