Asculta Jurnalul Economic Radio France Internationale - HotNews.ro
Descarca fisierul audio in format MP3
Romanii cheltuie 90% din tot ce castiga
Din 806 lei de persoana, cat castiga in medie un roman, cheltuielile sunt 705 lei - potrivit celui mai recent raport de la Institutul National de Statistica. Principalele destinatii ale banilor sunt consumul de bunuri, servicii precum si plata impozitelor si contributiilor. Cea mai mare pondere in cheltuieli o au alimentele si bauturile non-alcoolice - aproape jumatate din salariu se duce pe mancare, iar pe locul doi este intretinerea gospodariei: facturile pentru apa, energie electrica si termica sau gaze naturale inseamna alte 20 de procente. Datele sunt pentru trimestrul al II-lea din an - cuprins intre lunile aprilie si iunie. La capitolul venituri, romanii castiga din salarii cam 50% din banii pe care o gospodarie ii produce. Pe locul al doilea sunt veniturile din prestatii sociale, urmate de cele din agricultura, din activitati independente si cele din vanzari de proprietati. Bineinteles, intre mediul rural si urban exista mari diferente. In mediul urban, veniturile totale medii pe o gospodarie au fost cu 36% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural. Dar la sat principala sursa a veniturilor este inca productia agricola. Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, detin o pondere mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.
Nicolae Cinteza, seful supravegherii BNR: Lichiditatea din sistemul bancar romanesc e ok. O banca a adus chiar ieri in tara 200 de milioane de euro
“Bancile romanesti au exces de lichiditate in aceasta perioada si nu se poate pune problema neonorarii vreunei cereri de rambursare”, a declarat pentru HotNews.ro seful Directiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza. Oficialul BNR a explicat ca “in mediile online apar uneori zvonuri ale cate unui client care nu si-a putut retrage sume mari de bani de la anumite institutii de credit", insa Nicolae Cintreza reaminteste ca pentru sume mari, bancile trebuie anuntate inainte. Una dintre banci a adus in tara circa 200 de milioane de euro, tocmai pentru a preintampina asemenea evenimente care pot crea haos. Reactia sefului supravegherii din BNR a fost solicitata de HotNews.ro ca urmare a aparitiei pe diverse forumuri ale clientilor a unor postari legate de faptul ca unii clienti nu au reusit sa isi retraga sume de bani pe care le aveau depuse la banci. Zvonurile conduc de multe ori la aparitia fenomenului de bank run (retragere masivă şi rapidă a depunerilor bancare) care poate falimenta o banca fara ca aceasta sa fi suferit o reala criza de lichiditati.
Bucuresti a coborat pe penultimul loc in topul celor mai bune orase pentru afaceri din Europa
Capitala noastra este urmata doar de Atena, in topul celor mai bune 36 de orase pentru afaceri din Europa, potrivit raportului din acest an al companiei de consultanta imobiliara Cushman&Wakefield, pe baza interviurilor cu manageri din peste 500 din cele mai mari companii din Europa. Anul trecut, Bucurestiul ocupa in acest clasament locul 30 din 34 de orase analizate. Daca in 2009, era considerat cel mai bun oras din punct de vedere al costurilor cu angajatii, in acest an Capitala a coborat pe locul cinci. Comparativ cu anul trecut, Londra, Paris si Frankfurt au ramas primele trei orase europene propice afacerilor, insa Moscova a fost desemnat orasul european preferat de companiile care urmaresc sa se extinda. Cele 36 de orase incluse in raport au fost clasificate pe criterii cum ar fi calitatea vietii, accesul la piete, disponibilitatea si calitatea fortei de munca, costul spatiilor de birouri, calitatea comunicatiilor si transportului. Cel mai bun oras in privinta costurilor cu angajatii a fost desemnat in acest an Varsovia. In privinta infrastructurii de transport, capitala Romaniei se situeaza tot pe ultimul loc, dupa ce anul trecut era cu 10 pozitii mai sus in clasament.
Grecia ar putea introduce noi masuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB în 2011
Ele apar in proiectul de buget pe 2011 care a fost prezentat luni in Parlament, in incercarea de a indeplini conditiile cu privire la deficit impuse la acordarea pachetului international de asistenta financiara. Autoritatile elene intentioneaza sa reduca deficitul bugetar la 7% din PIB pana la sfarsitul anului viitor, sub tinta de 7,6 prevazuta in acordul cu FMI si Uniunea Europeana. Ministrerul de Finante s-a angajat sa nu impuna alte reduceri salariale angajatilor din sectorul public, insa noi masuri de austeritate vor fi aplicate, in conditiile in care autoritatile de la Atena continua eforturile de reducere a deficitului. Acesta a fost unul record anul trecut - cand s-a situat la 14% din PIB. Noile masuri de austeritate vor viza impozitul pe proprietate, o amnistie pentru incalcarea legilor in domeniul constructiilor, noi licente pentru jocurile de noroc si o taxa unica pentru afacerile profitabile timp de trei ani.
