"Modelul de business al bancilor va trebui sa se schimbe. Activitatea traditionala a unei banci- care impune o relatie pe termen lung cu clientul- trebuie sa prevaleze imediat in Romania", a declarat marti Nicolae Danila, membru in CA al BNR si fost presedinte al BCR la Alba Iulia, in cadrul unei conferinte. El a facut o analiza a sistemului bancar local, atragand atentia asupra unei situatii care dureaza si astazi in sistem- aparitia unor "gap"uri nepotrivire intre maturitati pe parte de credite si respectiv depozite. "Aici avem de-a face cu unul dintre marile riscuri din activitatea unei banci comerciale, explica Danila.

Nicolae Danila, BNRFoto: Agerpres

In Romania, in anul 2008, bancile comerciale isi procurau resursele din depozite care erau 95% pe termen scurt, iar creditele acordate erau in proportie de peste 75% pe termen mediu si lung (situatie ce se mentine si in acest moment). Scaderea acestui risc in vederea reluarii creditarii presupune schimbarea structurii de instrumente de economisire la nivelul bancilor, astfel incat sa atraga mai multe resurse pe termen lung.(vezi slide 14 din prezentarea atasata)

Pentru un stat care are moneda proprie si are contul de capital deschis, riscul cresterii creditului denominat in valuta trebuie sa fie in permanenta avut in vedere in formularea mix-ului de politici. Este vorba de mix-ul de politici si nu doar de politica monetara, pentru ca o politica de crestere a veniturilor (salariilor, pensiilor) peste nivelul productivitatii duce la cresterea cererii si obliga politica monetara sa mareasca rata dobanzii. Dar aceasta nu face decat sa atraga fonduri externe, care vin sa profite de diferentialul de dobanda, ieftinind in acest mod creditul denominat in valuta.

Atata timp cat exista fonduri externe care sunt atrase de diferentialul de dobanda, bancile nu se confrunta cu riscul nepotrivirii structurii valutare a activului cu pasivul lor, pentru ca transfera riscul valutar catre debitori. Dar daca situatia se schimba si creditele acordate devin neperformante, bancile suporta atat riscul valutar cat si costul creditelor neperformante (slide 15).

  • Profitabilitatea sectorului bancar din Romania

Bancile din Romania au suportat costul manifestarii riscurilor pe care si le-au asumat in ceea ce priveste structura pe maturitati si pe valute a activelor si pasivelor lor. "Trebuie facuta o diferenta in comportamentul bancilor intre pierderile pe care le suporta si cele provenite din scaderea activitatii economice a clientilor lor, ca urmare a recesiunii. Scot in evidenta faptul ca stoparea pierderilor din sectorul bancar nu se poate face prin falimentarea clientilor", a afirmat marti Danila.

Un bancher are doua solutii, sustine fostul presedinte al BCR, pentru recuperarea unui credit de la un client ale carui venituri se diminueaza. "Fie, are in vedere solutia pe termen scurt si isi falimenteaza clientul cerand rambursarea pe moment. Acest comportament generalizat la nivelul intregului sector bancar nu poate decat sa creeze risc sistemic, pentru ca se propaga in lant atat neplata intre agentii economici, cat si intre agentii economici si banci, iar in final intre banci.

A doua varianta impune o perspectiva pe termen lung a bancherului, in care esentiala este relatia cu clientul si nu profitabilitatea pe moment. Acest lucru presupune asumarea unor marje de castig mult mai mici pe termen scurt, dar consolidarea unei relatii profitabile pe termen lung cu clientul. Sigur, ca nu toate cazurile de debitori pot fi tratate astfel, pentru ca si o astfel de atitudine generalizata ar putea duce la risc sistemic. Analiza trebuie facuta de la caz la caz, dar ea necesita o schimbare de model de activitate, asa cum aminteam mai inainte", crede actualul bancher central (slide 16)

Rolul bancilor comerciale din Romania trebuie sa fie evident. Ele sunt chemate sa demonstreze angajamentul lor in ceea ce priveste relansarea economica a tarii, sa isi indeplineasca misiunea de cetatean corporativ. Ele atrag si administreaza o buna parte a resurselor financiare ale Romaniei, ele trebuie in acelasi timp sa foloseasca aceste resurse in interesul tuturor stakeholderilor (nu numai a shareholderilor si managerilor acestora). Specialistii bancari trebuie sa isi mentina statutul de "bancher al economiei reale".

A inceput sa se discute mult de BASEL III. Voi insista asupra acestuia deoarece finalizarea si implementarea unui astfel de acord va avea efecte deosebite si in Romania. Basel III are in vedere intarirea bilanturilor bancare, concomitent cu sprijinirea unei cresteri economice sustenabile. Basel III va reduce expunerea excesiva a bancilor, va imbunatati calitatea capitalului bancar, va intari transparenta si va asigura suficienta lichiditate pentru ca fiecare banca si sistemul bancar in intregime sa poata supravietui unei crize ca cea din momentul de fata.

  • BNR vizeaza stabilitatea financiara

"Celalalt obiectiv al BNR este stabilitatea financiara, notiune asupra careia nu exista o definitie unanim acceptata, ceea ce face BNR este sa impiedice contagiunea in cazul aparitiei unor riscuri la o institutie de credit. Stabilitatea financiara permite BNR analizarea celui mai important indicator al unei economii - productivitatea", mai crede Danila.

Schimbarea de paradigma la nivelul politicilor economice presupune si cresterea rolului bancilor centrale in stabilitatea financiara. Imi exprim opinia ca exista o mare probabilitate ca intr-un viitor apropiat sa avem inclus si acest obiectiv, si anume cel al stabilitatii financiare,in Statutul bancilor centrale. Aceasta nu este o abandonare a obiectivului preturilor, ci largirea definitiei stabilitatii financiare inspre includerea de elemente precum crearea de locuri de munca. In Romania trebuie sa evitam situatia cand banca centrala subestimeaza posibilitatea cresterii economice rapide si pe o perioada, fara ca acest lucru sa conduca neaparat la cresterea inflatiei, sau situatia cand nu se tine cont de somajul in continua crestere, fara programe de sprijinirea reducerii acestuia, avand consecinte imediate in adancirea recesiunii si deflatie, neputand vorbi curand de nici o crestere economica. Nu ne putem permite "luxul" persistentei unor astfel de riscuri fara sa realizam necesitatea unei atitudini proactive din partea guvernului si a bancii centrale", explica Danila (slide 19)

  • Trecerea la euro trebuie sa fie sprijinita si de decizia politica

Obiectivul pe termen mediu pe care şi l-a asumat BNR este adoptarea monedei unice la orizontul anului 2015.

"Întrebarea care se pune în acest moment este cât de realist este acest obiectiv. Analiza pe indicatorii de convergenţă nominală, arată că la nivelul anului 2009 România respecta doar unul dintre cele cinci criterii. Modificarea datei nu ar aduce niciun avantaj, pentru că fixarea acestui obiectiv reprezintă un reper după care se pot ghida deciziile pe termen scurt", spune fostul CEO al BCR.

Din punctul de vedere al BNR, independenţa asupra politicii monetare reprezintă un mare atu în momente în care este necesară ajustarea economică. Dacă ajustarea nu s-ar face prin curs, alternativa ar fi cea a locurilor de muncă, mai crede Danila.

Problema de bază însă rămâne faptul ca aderarea la zona euro este o chestiune de nivel al productivităţii. Iar productivitatea este o chestiune legată de mix-ul de politici economice şi nu numai de politica monetară.

Faptul ca majoritatea bancilor din Romania sunt detinute de banci din zona Euro, si existenta unei ponderi insemnate a monedei EURO in soldul creditelor de la noi (cu tendinte de majorare), ma obliga sa fac citeva remarci. Trecerea la Euro este o tinta strategica. Realizarea ei este conditionata de actiunea concomitenta a celor doua paliere: demersul monetar si decizia politica. Realitatea de astazi pare sa faca deosebit de dificil acest demers al Romaniei, aproape imposibil de finalizat", conchide Nicolae Danila.