Situatia bancilor din economiile emergente ale Europei Centrale şi de Est par să fie în curs de normalizare, după o recesiune profundă şi dureroasă. In România insa, una dintre cele mai sărace ţări din regiune, instituţiile financiare încă se mai luptă pentru a vedea dincolo de muntele de credite cu probleme, se arata intr-o analiza publicata miercuri de Financial Times.

Guy Poupet, pres. BRD-GSGFoto: Agerpres
  • ROE a intrat pe minus, dar sistemul e stabil

Dupa mulţi ani de creştere alimentata de credite ieftine, economia Romaniei a ajuns la sfarsitul anului trecut sa se contracte cu 7,1%, după ce balonul imobiliar s-a spart. In plus, măsurile de austeritate care au fost puse în aplicare ca urmare a acordului de 20 de miliarde € incheiat cu Fondul Monetar Internaţional, vor determina o contractie cu 1,9% in acest an, amanand astfel recuperarea economiei până în 2011.

Cum soldul creditelor neperformante a continuat să creasca, ROE (Return on Equity sau rentabilitatea capitalurilor proprii- se calculeaza ca raport intre profitul net obtinut de companie si capitalurile proprii, acestea din urma reprezentand practic contributia actionarilor la finantarea afacerii) a intrat in teritoriu negativ ceea ce inseamna ca bancile au avut de constituit provizioane consistente.

Raportul creditelor neperformante (credite şi dobânzi clasificate ca îndoielnice in total credite) au crescut la 17,8 la sută, faţă de 11,8 la suta cat erau in anul trecut.

  • Dominic Bruynseels: Dacă Statul  isi plateste facturile catre IMM, situaţia acestora va fi imbunatatita
    Dominic Bruynseels
    Foto: BCR

Clientii persoane fizice ai bancilor fac fata tot mai greu platii ratelor, obligand bancile sa le restructureze imprumuturile. In plus, eista temeri cu privire la posibilele efecte a runda a doua legate de preţul în scădere al garanţiilor imobiliare. Bancherii romani spun insa ca zona cu probleme reale rămâne sectorul corporativ - în special întreprinderile mici şi mijlocii- a căror luptă pentru a rambursa datoriile a fost exacerbată de către Stat, care nu isi achita facturile la timp.

"Vedem încă probleme in zona IMM-urilor care sunt supuse la problemele de cash-flow pe fondul arieratelor. Acestea insa trebuie sa fie achitate ca parte a acordului incheiat de România cu FMI. Dacă acest lucru se întâmplă, situaţia IMM-urilor va fi oarecum imbunatatita", spune Dominic Bruynseels, directorul executiv al BCR.

Si reprezentantii BRD-Groupe Société Générale, a doua mare banca din România, susţin că, deşi creditele neperformante încă nu au atins apogeul, situaţia este gestionabila.

"România nu este Grecia, dar nu este posibil să spun că încă de recuperare a început," confirma si directorul executiv al celei de-a doua banci locale (BRD-GSG), Guy Poupet.

BCR şi BRD au ramas profitabile în prima jumătate a anului, dar alte institutii o duc mai putin bine. Este si cazul subsidiarei romaneasca a OTP Bank, cea mai mare banca din Ungaria, mai noteaza Financial Times. Portofoliul sau de credite s-a deteriorat rapid în al doilea trimestru, în principal din cauza creditelor corporate si al costurilor legate de provizionare. "Mediul sumbru macroeconomic creşte riscul unor dificultati tot mai mari în următoarele trimestre", spun reprezentantii bancii.

  • Tonny Lybek: Concurenţa pentru a credita companiile mari s-a intensificat
    Tonny Lybek, reprezentantul FMI in Romania si Bulgaria
    Foto: AGERPRES

Intrucat bancile romanesti isi reevalueaza riscul de credit, imprumuturile se dau in conditii mai restrictive, privand companiile de finantarile atat de necesare. "Concurenţa pentru a credita companiile mari si bine pozitionate in piata, în special cele din zona exportatorilor s-a intensificat, în timp ce IMM-urile - în special cele cu un istoric scurt in relatia cu bancile considera dificil accesul la resursele bancare ", explica si Tonny Lybek, reprezentantul FMI.

Dominic Bruynseels mai adauga ca băncile nu sunt "chiar atat de înfometate in a finanta IMM-urile”. „Ceea ce trebuie sa facem este sa fim realisti in privinţa sanselor intreprinderilor mici si mijlocii de a trece cu bine peste aceasta perioada. Acolo unde credem ca putem ajuta, le sprijinim”.

Totuşi, băncile din România par bine protejate împotriva unor şocuri viitoare, avand o medie a ratei adecvarii capitalului de 14,3 la suta, mai spun ziaristii de la FT.

  • Robert Rekkers, BT: Nu e momentul sa fim naivi

Normele de provizionare ale BNR sunt considerate extrem de stricte, în timp ce rezervele valutare de 31.5 miliarde de euro ofera o plasa de siguranta solida în cazul în care turbulenţele de pe piaţă ar reveni. În plus, spre deosebire de Ungaria, problema creditului in valuta arata mult mai bine si mai usor de gestionat.

Ponderea împrumuturilor în valută în România a ajuns la aproape două treimi din totalul creditelor, înainte de declanşarea crizei financiare.

Robert Rekkers

Robert Rekkers

Foto: AGERPRES

Dar, deşi leul, moneda din România, sa depreciat cu mai mult de 15 la sută faţă de euro în perioada imediat următoare, acesta s-a tranzacţionat într-un interval relativ restrâns. Până în prezent băncile-mamă străine, care controleaza 90 la suta a sistemului bancar din România, şi-au menţinut în linii mari expunerea lor în ţară.

"Nu e momentul sa fim naivi si sa credem ca totul este roz si stralucitor – suntem constienti ca e o perioada grea. Dar credem că sistemul bancar românesc este într-o poziţie bună pentru a rezista furtunii ", afirma Robert Rekkers, directorul executiv al Bancii Transilvania, cea mai mare banca privata locala cu capital autohton.