Odata cu venirea toamnei au reinceput discutiile legate de sustenabilitatea unui curs de 4,2-4,3 lei/euro, unii analisti sustinand din nou ideea conform careia valoarea reala a leului se situeaza undeva pe la 4,5-4,6 sau chiar 4,7.

Ultima analiza pe curs pe care am facut-o dateaza din iunie – spuneam atunci ca, in urmatoarele sase luni, leul nu va trece decat accidental peste nivelul de 4,3, intervalul de variatie aparat de BNR fiind 4,1-4,3.

Ce s-a intamplat intre timp? Leul s-a miscat in intervalul respectiv, cu exceptia celor cateva zile ulterioare deciziei CCR de a nu accepta scaderea pensiilor. Leul a ajuns atunci rapid la 4,4, dupa care a scazut inapoi la 4,25, nivel in jurul caruia stationeaza de peste un an si jumatate.

Care sunt perspectivele de evolutie a leului pana la sfarsitul anului? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa luam in considerare evolutia raportului dintre cererea si oferta de valuta.

Oferta de valuta vine de la exportatori, investorii straini, finantatori externi de genul FMI si UE, muncitorii romani din strainatate, romanii care schimba valuta etc, iar cererea vine de la populatie, si de la cei care au de facut plati externe sau dorsc sa scoata bani din tara (importatori, investitori care isi repatriaza profiturile, companiile si autoritatile care isi platesc datoriile externe etc).

I. Deficitul de cont curent

In primele opt luni din 2010, deficitul de cont curent a fost de 4,1 miliarde euro, cu 1,3 mld euro mai mare decat cel din aceeasi perioada a anului trecut, insa cu peste 8 miliarde mai mic decat in perioada corespunzatoare din 2008.

In acelasi timp, investitiile straine au totalizat 2 mld. euro, acestea acoperind deficitul de cont curent in proportie de 48%, suma ramasa neacoperita fiind de 2,1 mld. euro. Spre comparatie, in 2009, deficitul neacoperit prin investitii a fost de 150 mil. euro, iar in 2008 de aproape 7 miliarde de euro, detalii aici.

Deficitul comercial (exporturi-importuri) influenteaza in mod semnificativ deficitul de cont curent, iar datele INS arata ca, in primele opt luni din 2010, exporturile au crescut mai repede decat importurile, deficitul comercial ramanand la nivelul din 2009. Cum consumul intern nu da semne de revenire, nici importurile nu vor creste semnificativ in perioada urmatoare.

Pe de alta parte, sumele transferate in tara de catre muncitorii romani din strainatate s-au redus in primele 8 luni cu 23% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, si cu 40% fata de 2008. In cifre absolute, in acest an, suma transferata va fi cu aproximativ 2 mld. euro mai mica decat in 2009 (~4,6 mld. vs 6,6 mld. euro).

II. Finantare externa

In ceea ce priveste finantarea externa, in ultimul an si jumatate in tara au intrat ~12 mld. euro de la FMI, UE si BM, o parte importanta din acesti bani mergand la guvern in scopul finantarii deficitului bugetar. Cum salariile si pensiile nu se platesc in euro, valuta trebuia schimbata in lei. Daca BNR ar fi aruncat in piata miliardele de euro primite de la finantatorii externi, probabil ca acum ar fi vazut un curs de sub 3,7 lei/euro.

Ok, banii de la FMI trebuie dati inapoi, dar Ministerul de Finante va face prima plata abia in decembrie 2012 (107 mil euro), asa ca mai avem suficient timp sa ne redresam din punct de vedere economic.

De asemenea, mai trebuie amintit faptul ca, in ultimele luni, guvernul a reusit sa atraga o suma tot mai mare din fondurile structurale puse la dispozitie de UE (au fost atrasi 156 mil. euro in 2008, 456 mil. in 2009, si 600 mil. euro in perioada ianuarie-septembrie 2010), iar in anii urmatori sumele atrase anual pot ajunge la 2-3 mld. euro.

III. Deficitul bugetar

Luna august a adus prima veste buna legata de deficitul bugetar – reducerea cheltuielilor si cresterea TVA a dus la realizarea unui deficit de doar 0,2% din PIB in august, iar daca situatia va ramane sub control, este foarte probabil ca in 2010 deficitul bugetar sa fie mai mic de 6%, poate chiar sub 5,5%.

Acum, sa ne amintim ca in ultimul an si jumatate deficitul bugetar a fost folosit pe post de sperietoare de catre cei care propovaduiau prabusirea leului – ce ar mai fi acum de spus? Este adevarat ca metodele prin care deficitul bugetar a fost tinut sub control sunt discutabile, insa important este ca lucrurile nu au scapat de sub control.

IV. Populatia nu se inghesuie sa cumpere euro

Cei care acum sustin ca o devalorizare a leului este inevitabila in perioada urmatoare nu prea au priza la public, iar asta se vede din evolutia ponderii depozitelor in valuta constituite de populatie la banci. Astfel, daca in decembrie 2009, ponderea depozitelor in euro in total depozite era de 35,7%, in august procentul a scazut la 34,3%, detalii aici.

Din datele de mai sus intelegem ca populatia nu se inghesuie sa cumpere euro, preferand sa isi tina economiile preponderent in lei. In plus, bancile plateau in august o dobanda medie de 3% la depozitele in euro si 7,5% la lei, ceea ce inseamna ca depozitele in euro vor deveni mai profitabile decat cele in lei doar daca leul va depasi nivelul de 4,5 in urmatoarele 12 luni.

Nici companiile nu au cumparat masiv euro in ultima perioada, ponderea depozitelor in valuta constituite de persoanele juridice scazand de la 38,5% in decembrie 2009, la 35% in august 2010.

Concluzie

Neluand in considerare evenimentele exceptionale (cade guvernul, au loc revolte sociale etc.), nu vad motive pentru ca leul sa se deprecieze semnificativ in urmatoarea perioada, BNR continuand sa apere nivelul de 4,3-4,35 lei. Chiar si in cazul in care cade guvernul saptamana viitoare, BNR are o rezerva valutara suficient de mare astfel incat sa faca fata unor incercari de destabilizare a leului de catre speculatori.

In urma cu un an spuneam ca eu imi tin toate economiile in lei, desi prognozele pesimiste inundau spatiul public. La momentul respectiv euro valora 4,3 lei, iar acum, dupa un an, euro valoreaza tot 4,3 lei. In octombrie 2009, bancile plateau la depozitele in lei o dobanda de 10%, iar la cele in euro doar 3,5%. Cu alte cuvinte, cei care si-au tinut banii in lei in ultimele 12 luni au castigat din dobanda mult mai mult decat cei care si-au tinut banii in euro.

Bineinteles, atunci nu stiam exact cum va evolua cursul (nimeni nu stie!!), insa m-am bazat pe faptul ca leul nu avea sanse reale sa depaseasca nivelul de 4,5, nivel dincolo de care depozitele in euro ar fi devenit profitabile.

In prezent continui sa cred la fel, mai ales daca tinem cont de faptul ca cele mai importante masuri de corectare a deficitelor au fost deja luate (scaderi de salarii, inghetarea pensiilor, cresterea TVA etc), fara ca ordinea sociala sa fie puternic destabilizata.

Cine risca o predictie? Cat va fi cursul leu/euro la sfarsitul anului? Eu spun ca nu va fi cu mult diferit de nivelul de acum, plus/minus 1%.​

Citeste si comenteaza pe Businessday.ro.