"În linii mari, trebuie recunoscut faptul că beneficiile integrarii în UE sunt condiţionate de calitatea politicilor naţionale şi de politicile UE însele. Din acest punct de vedere integrarea în UE a fost problematică din cinci puncte de vedere pentru tarile baltice si cele ale Europei Centrale", se arata intr-un Raport pe tema politicilor fiscale europene, prezentat miercuri seara la sediul think thankului bruxellez Breugel. "Raportul a fost primit foarte bine de catre participanti. Este mai analitic decat raportul BERD si pune in discutie chestiunea fundamentala a modelului de crestere economica, desi o face cu diplomatie, fiind multe aspecte delicate avand in vedere integrarea financiara de adancime in UE", a declarat pentru HotNews profesorul Daniel Daianu, membru al echipei care a elaborat raportul.
Cele cinci argumente "problematice" ale aderarii la UE:
• Strategia de la Lisabona nu a furnizat noilor membri ai UE un cadru strategic de crestere economica. Dincolo de dezbaterea privind eficacitatea acestuia, el nu a fost conceput pentru un program coerent de recuperare a economiilor şi a fost în unele privinţe chiar nepotrivită pentru nevoile lor. Ţinte cum ar fi ponderea cheltuielilor în PIB au fost greu de înţeles. Instrumente puternice ale UE care incurajeaza dezvoltarea economică, cum ar fi fondurile structurale, nu au făcut parte dintr-o strategie de dezvoltare globală.
• Accentul pus pe supravegherea macroeconomica asupra variabilelor bugetare a transmis o impresie greşită asupra careia Comisia a avertizat.
• Există un punct de vedere mult prea benign al beneficiilor integrării pieţei de capital. UE a persistat in convingerea că punerea în aplicare a "celor patru libertăţi" ar putea fi benefică. Costurile alocarii greşite a capitalului precum şi costurile macroeconomice ale masivelor intrări de capital au fost serios subestimate.
• Deşi politica oficiala a UE a fost aceea de a descuraja euro-izarea, descuranjand de asemenea intrarea timpurie in zona euro (vezi cazul Bulgariei), nu a fost acordata o atentie suficienta adecvarii cursului de schimb din punctul de vedere al dezvoltării economice naţionale.
• În cele din urmă, criza a demonstrat deficienţe de bază în acordurile la nivelul UE de gestionare a crizelor.
