Asculta Jurnalul Economic Radio France Internationale - HotNews.ro

Descarca fisierul audio in format MP3

Romania s-a imprumutat joi cu 1,3 mld. de euro de pe piata locala

Ministerul Finantelor Publice (MFP) s-a imprumutat pe piata locala cu 1,3 miliarde euro prin vanzarea de obligatiuni cu scadenta la trei ani, peste valoarea programata de un miliard de euro, la un randament mediu de 4,8%. Bancile comerciale au subscris in total titluri de 2,05 miliarde euro si bancile au cumparat obligatiuni de 1,04 miliarde euro in nume propriu si 257,05 milioane euro in contul clientilor. La momentul anuntului licitatiei, saptamana trecuta, Finantele au anuntat ca vizeaza sa plaseze titlurile la o dobanda de 4,5% in euro.

Finantele trebuie sa ramburseze in 29 noiembrie, un imprumut de 1,42 miliarde euro, contractat in noiembrie 2009, prin vanzarea de titluri de stat in valuta cu scadenta la un an, la un randament mediu de 4,25% pe an. Piata se astepta la un randament cuprins in intervalul 4,6 - 4,9%.

Presedintele Traian Basescu a declarat, saptamana trecuta, la TVR, ca daca Finantele vor reusi sa acceseze acest credit de circa un miliard de euro cu dobanzi sub 5%, inseamna ca Romania a redevenit credibila.

Renuntarea la euro ar conduce la insolventa sistemului bancar european

Renuntarea la euro ar conduce la insolventa sistemului bancar din Europa, astfel ca moneda uniunii monetare europene nu poate sa dispara, potrivit unei analize a companiei britanice de servicii financiare Evolution Securities. Bancile din Franta, Germania si Marea Britanie ar putea pierde 360 de miliarde de euro daca moneda europeana s-ar prabusi, presupunand o devalorizare de numai 30% odata cu restabilirea monedelor nationale. In cazul in care Spania, Italia, Grecia, Portugalia si Irlanda ar adopta monede proprii pe care le-ar deprecia cu 30%, pierderile totale numai in cazul bancilor germane ar atinge 120 de miliarde de euro. Suma este aproape jumatate din capitalizarea acestora. Pe langa impactul din sectorul bancar, marile multinationale europene ar avea pierderi de miliarde si profituri ratate in vitor.

Posibilitatea destramarii zonei euro a fost luata in calcul tot mai des de analisti in ultima perioada, din cauza agravarii crizei datoriilor suverane in mai multe tari de la periferia uniunii monetare, dar si a diferentelor de competitivitate dintre statele din Nordul si cele din Sudul zonei euro.

Ungaria: Cetatenii trebuie sa isi transfere veniturile din fondul de pensii private la stat, altfel isi pierd pensia

Ministrul ungar al Economiei, Gyorgy Matolcsy, a oferit ieri un ultimatum cetatenilor, anuntand o politica prin care acestia trebuie sa isi transfere veniturile din fondurile de pensii private la stat, altfel urmand sa ramana fara pensie, potrivit Bloomberg. Guvernul urmareste astfel sa aduca 3 trilioane de forinti (11 miliarde de euro) la bugetul statului, pentru reducerea deficitului si datoriei publice. Premierul Viktor Orban intentioneaza sa utilizeze fondurile de pensii private pentru a plati pensiile de stat si a reduce datoria, pentru a reusi sa respecte angajamentul de a reduce deficitul bugetar sub limita UE de 3% din PIB, fata de 3,8% anul acesta.

Sub regulile UE, contributiile la pensii colectate de stat si transferate apoi la fondurile private sunt considerate cheltuieli bugetare. Uniunea a respins luna trecuta cererea formulata de noua state membre, inclusiv Ungaria, Polonia si Suedia, de a scadea din cifrele deficitului suma transferata fondurilor private. In Ungaria exista un sistem de pensii de 3 piloni. Primul pilon cuprinde pensiile de stat, obligatorii. Un angajator trebuie sa plateasca 24% din venitul brut al angajatului la sistemul public de pensii, in timp ce angajatul trebuie sa plateasca 2% din salariul brut la sistemul public. Pilonul 2 este pensia privata obligatorie, introdusa in 1997. Angajatul trebuie sa plateasca 8% din salariul brut, contributie care va fi retinuta de guvern timp de 14 luni incepand cu noiembrie 2010. Pilonul 3 este pensia privata facultativa.

Bloomberg noteaza ca Ungaria urmeaza astfel exemplul Argentinei, care a confiscat in 2001 circa 3,2 miliarde de dolari din fonduri de pensii private. Ulterior, Argentina a intrat in incapacitate de plata.

Rusia si China renunta la dolar in comertul bilateral

Rusia si China au decis sa renunte la dolar in comertul bilateral, urmand ca schimburile comerciale sa se faca in monedele nationale. Anuntul a fost facut de premierii Wen Jiabao si Vladimir Putin, iar expertii chinezi spun ca decizia reflecta imbunatatirea relatiilor bilaterale si nu reprezinta un atac impotriva dolarului, ci doar o modalitate de protejare a economiilor nationale. Pana in prezent, cele doua super-puteri foloseau valutele internationale, in special dolarul, in schimburile economice dar, de la inceputul crizei financiare, oficiali de rang inalt din cele doua tari au inceput sa exploreze si alte posibilitati.

Acum, yuanul a inceput sa fie cotat fata de rubla pe piata interbancara chineza, urmand ca in scurt timp sa se efectueze cotatii si in Rusia.