Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2010 a fost de 136,6 miliarde de lei (exprimat in preţuri curente), în scădere – în termeni reali – cu 2,5% faţă de trimestrul similar din 2009. Industria a fost ramura care a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 4,2%. Creşteri uşoare ale volumului de activitate s-au mai înregistrat şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+2,6%), arata datele INS.

Reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură (-7,6%), construcţii (-14,9%), în activităţile de comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii (-6,5%) şi în alte activităţi de servicii (-0,3%). Ca o consecinţă a evoluţiei negative înregistrate pe ansamblul economiei, s-a redus volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o scădere cu 3,3%.

Din punctul de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, în trimestrul III 2010 cererea internă a scăzut cu 2,5 procente, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2009, pe seama reducerii volumului formării brute de capital fix (-13,7%) cât şi a volumului consumului final. Consumul final total s-a redus cu 1,4%, atât ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei cu 1,0 procente cât şi a volumului cheltuielii pentru consum final a administraţiilor publice care s-a diminuat cu 3,0%.

Un efect pozitiv asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net ca urmare a creşterii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+14,6%) comparativ cu cea a volumului importurilor (11,9%). Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I – 30.IX 2010 a fost de 348020,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,9% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2009. Scăderea a fost determinată, în mod semnificativ de reducerea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din construcţii (-13,3%), agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură (-5,4%) şi servicii (-2,2%) a căror contribuţie la formarea Produsul Intern Brut a fost de 62,3% (7,3% construcţiile, 6,0% agricultura şi 49,0% serviciile). Valoarea adăugată brută din industrie a înregistrat o creştere cu 4,8 procente.

Consumul final total s-a diminuat cu 1,9% în perioada 1.I – 30.IX 2010, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, atât pe seama reducerii cu 1,9% a cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei cât şi a cheltuielii pentru consumul final al administraţiilor publice (-2,2%).

Formarea brută de capital fix a înregistrat o scădere cu 16,1 puncte procentuale.

Precizări metodologice ale INS

Produsul intern brut trimestrial la preţ de piaţă (PIBT), principalul agregat macroeconomic al contabilităţii naţionale, reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie al unităţilor productive rezidente, în decursul unei perioade, respectiv un trimestru. Produsul intern brut trimestrial la preţ de piaţă se estimează prin două metode: metoda de producţie si metoda cheltuielilor.

Produsul intern brut trimestrial se estimează în preţuri curente, în preţurile perioadei corespunzătoare din anul precedent şi în preţuri medii ale anului 2000. Estimările în preţurile medii ale anului 2000 se calculează prin înlănţuirea indicilor de volum. Pe lângă estimările brute ale Produsului intern brut trimestrial, începând cu anul 2009, se calculează şi estimări ajustate sezonier prin metoda regresivă, metodă recomandată de regulamentele europene. Ajustarea sezonieră are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru a se evidenţia evoluţia economică reală din perioade consecutive.

Pentru ajustarea seriilor principalelor agregate pe baza cărora se estimează PIB prin metoda de producţie şi metoda cheltuielilor, se utilizează un pachet de programe care realizează estimarea efectului sezonier (evenimente care se întâmplă în acelaşi moment, cu aceeaşi magnitudine şi direcţie în fiecare an, cum ar fi: anotimpuri, vacanţe etc., a numărului de zile lucrătoare diferit de la o lună la alta şi efectului calendarului (Paştele ortodox, an bisect şi alte sărbători naţionale) precum şi identificarea şi corectarea valorilor extreme (schimbări de nivel ocazionale, tranzitorii sau permanente) şi interpolarea valorilor lipsă.

Conturile naţionale trimestriale din România prezintă, în general, o puternică sezonalitate, zilele lucrătoare şi calendarul neavând efect semnificativ. Din acest considerent nu este necesară aplicarea de metode de ajustare pentru aceste două componente.

Seria ajustată sezonier s-a obţinut prin eliminarea din seria brută a efectului sezonier, cu ajutorul unor coeficienţi de corecţie, stabiliţi în funcţie de modelul de regresie folosit (aditiv sau multiplicativ). Modelul aditiv sau multiplicativ folosit pentru regresie este identificat automat de programul Demetra în funcţie de natura seriilor supuse ajustării.

PIB-ul ajustat sezonier se obţine prin metoda directă, ceea ce conduce la apariţia unei discrepanţe statistice între PIB şi suma componentelor sale ajustate sezonier în mod independent.

Stabilirea modelelor de regresie folosite pentru fiecare serie se face la începutul fiecărui an şi implică recalcularea seriilor ajustate calculate în anul precedent (recalculare datorată modificării modelelor adoptate, numărului de regresori folosiţi şi numărului de observaţii disponibile).