Finantatorii externi care au venit cu bani cash au fost asemenea “printului” care a sarutat printesa numita Romania, trezind-o din coma indusa de consum si de deficitele mari, a explicat miercuri studentilor de la ASE Dominic Bruynseels, CEO al BCR si membru al boardului Consiliului Investitorilor Straini “A fost odata o printesa numita Romania. Cand a implinit 18 ani, a fost inchisa de vrajitoarea cea rea intr-un castel, cazuta sub vraja consumului si a deficitelor nesustenabile. Cand printul a venit din afara tarii plin de cash si a sarutat-o, ea s-a trezit si au trait impreuna pana la adanci batraneti”, a mai explicat Bruynseels.
Seful celei mai mari banci din Romania le-a vorbit studentilor despre modul in care economia romaneasca ar putea reporni, reluand o serie de propuneri pe care investitorii straini le discuta cu autoritatile.
Una dintre acestea vizeaza concentrarea controalelor fiscale asupra contribuabililor care prezintã un risc ridicat de evaziune fiscalã, fatã de efectuarea controalelor la întâmplare. Impactul estimat al acestei masuri ar putea genera, potrivit FIC, 460 milioane euro/an care, prin investitii în infrastructurã, pot duce la o crestere a PIB de 2,2% si la crearea de 46.500 noi locuri de muncã.
O alta idee este legata de flexibilizarea pietei muncii. Reprezentantii FIC argumenteaza ca acest lucru e necesar pentru a se permite o mai mare putere de decizie din partea angajaţilor şi a companiilor în ceea ce priveşte angajările, stabilirea timpului de lucru, stabilirea duratei contractelor etc. De asemenea, reprezentantii investitorilor straini sustin redefinirea statutului juridic al patronatelor pentru crearea condițiilor unui dialog social constructiv și eficient, ca si modificarea procedurilor reglementate de Codul Muncii, aplicabile litigiilor de muncă, cum ar fi prevederile privind citarea, aplicarea sentințelor date de prima instanță judecătorească. Potrivit estimarilor facute de expertii FIC, masura ar putea duce la o scădere a ratei șomajului cu 1% prin infiintarea a 84.000 noi locuri de muncă temporare sau permanente pe termen scurt.
- Păstrarea avantajelor competitive este esentiala
Păstrarea avantajelor competitive ale României în ceea ce priveşte atragerea de investiţii străine şi exporturile este esenţială. Industria filmului si cea de IT pot reprezenta exemple de succes, mai ales prin prisma costului forţei de muncă şi a nivelului de calificare. Cea mai mare parte dintre angajatori a luat deja măsurile necesare de restructurare. Legislaţia trebuie să permită, în acest moment, adoptarea deciziilor care să ducă la creşteri de productivitate. Modificarea prevederilor privind contractele colective de muncă, posibilitatea evaluării angajaţilor pe criterii de performanţă sunt elemente decisive pentru pastrarea avantajelor competitive ale României, în acest nou context economic. De asemenea, FIC mai sustine limitarea folosirii ajutorului financiar de șomaj și condiționarea acestuia de obligativitatea recalificării, sau de voluntariat pentru autorităţile de stat sau în cadrul ONG-urilor. ”Crearea de stimulente pentru instruirea în dobândirea de competențe tehnice și întărirea infrastructurii de recalificare folosind fonduri UE. Concentrarea asupra surselor de talente și stimularea dezvoltării acestora", mai sustin reprezentantii investitorilor.
- Piata neagra a muncii: 1,6 milioane de angajati fara contract
In ceea ce priveste economia informala, România are 4,2 milioane de angajaţi cu forme legale şi 1,6 milioane de persoane care lucrează fără contract. Spre exemplu, crearea a 10.000 de locuri de muncă cu salariul mediu pe economie ar înseamna că bugetul de stat ar încasa suplimentar aproximativ 7.000.000 lei lună (84.000.000 lei/an) prin taxele aferente. Calculul a fost facut pentru un salariu mediu de 1.800 Ron. Pentru aceasta, legislaţia muncii are nevoie de prevederi flexibile privind munca temporară şi angajările, în general.
1
3
