Lei sau euro, mai este vreo diferenta?

Joi, 13 ianuarie 2011, 8:25 Economie | Finanţe & Bănci

Cu un curs leu/euro strans in menghina de BNR intre 4,1 si 4,3 lei in ultimii 2 ani, ce sens mai are sa-ti pastrezi economiile diversificat, intre cele doua monede? Riscurile detinerii de lei se acopera mai bine incluzand alta valuta in portofoliu (dolar, franc elvetian) sau deruland operatiuni de hedging pe un cos de perechi valutare (se poate paria suplimentar pe euro/dolar canadian sau euro/coroana norvegiana). Mare atentie insa cum va potriviti pasii, cine merge cu turma si reactioneaza emotional constata deseori ca a ajuns la spartul... trendului.

Am numarat in 2010 in total 24 de sedinte in care cursul oficial al BNR a fost sub 4,1 lei/euro (cel mai jos 4,06) si un numar de 14 zile in care cursul euro a fost peste 4,3 lei (cel mai mare 4,36) in timp ce in 2009 stabilitatea in culoarul cu pricina a fost chiar mai mare, cu 9 evadari “peste” 4,3 si doar 3 sedinte sub 4,1 lei/euro-chiar la inceputul anului cand BNR nu terminase inca de urcat euro in tunelul cu pricina. In definitiv, cand stii ca Banca Centrala primeste 20 de miliarde euro pentru a mentine stabilitatea cursului de schimb, sa pariezi acum pe euro echivaleaza cu o centura de siguranta aplicata peste una de castitate. Un portofoliu compus din lei si euro a fost echivalent in ultimii 2 ani cu un cos cu depozite in lei cu 6-7% dobanda plus alte depozite …tot in lei dar cu dobanda de 3-4% (dobanda la euro) +/- max 4,8%, cum v-a fost norocul (diferenta de curs intre 4,3 si 4,1 lei/euro).

Cine a cumparat euro aproape de 4,3 lei a pierdut si dobanda pe euro daca a facut exitul in jur de 4,1 lei, cine a procedat invers, cumparand la 4,1 si vanzand euro in jur de 4,3 lei si-a majorat randamentul usor peste un plasament in lei. Cu alte cuvinte, diversificarea a adus randamente aproximativ asemanatoare pe ambele ramificatii in cazul fericit, si pierderi celor care au fost in contratimp cu cursul de schimb (n-am scazut in cazul depozitului in euro costurile transformarii leilor in euro, deloc neglijabil daca se utilizeaza ghiseul bancar uzual si nu licitatiile interbancare accesibile la sume mai mari).

• Cu ce inlocuim euro si mai ales cand?

Pe 14 ianuarie 2009, cursul euro/leu era deja 4,27 lei in timp ce francul elvetian se vindea cu 2,89 lei iar dolarul cu 3,23 lei. Daca in ceea ce priveste perechea euro/leu urmatorii 2 ani urmau sa o gaseasca tintuita intre 4,1 si 4,3 lei cum spuneam mai sus, cu rare si nespectaculoase exceptii, francul a accelerat din 2008 cam intr-o singura directie depasind 3,4 lei la final de 2010 si inceputul acestui an pe fondul problemelor cu care se confrunta euro-zone, iar dolarul a fost mai volatil, miscandu-se intre un maxim de 3, 5 lei si un minim de 2,8 lei, in functie de focalizarea investitorilor, intre teama de tiparul Fed si posibile falimente suverane in zona euro. Dupa cum se observa, francul elvetian si, intr- masura mai mica, si dolarul se afla in apropierea unor maxime ale ultimilor doi ani fata de euro si implicit si fata de leu pe fondul vestilor alarmante care continua sa vina (dupa salvarea Greciei si Irlandei, Portugalia este urmatoarea tara cu bube in cap din lista porcusorilor si mare mirare daca Spania si Italia nu vor urma la rand).

Cat timp problemele care dau palpitatii investitorilor si detinatorilor de bonduri spaniole, portugheze, italiene nu sunt rezolvate, detinerea de dolari, intr-un anumit procent in portofoliu, poate fi considerata o strategie de protectie de luat in considerare (francul a contabilizat deja castiguri importante si nu m-as grabi sa il mai recomand acum, mai ales ca majoritatea bancilor romanesti il vand foarte scump la ghiseu si dau cu minim 1,5% sub cursul BNR la cumparare). Daca euro reuseste sa scape insa miraculous (poate cu ajutorul Chinei la cumpararea de bonduri… porcesti, aparitia Japoniei, tara cu datorie publica de 200% din PIB, in sprijinul Portugaliei putand fi trecuta la categoria gluma financiara a anului), sunt sanse ca moneda unica europeana sa iasa intarita din disputele sale cu francul si dolarul (aici exista si riscurile unui QE3) iar in acel moment va puteti directiona economiile doar spre lei dupa ce ati marcat profitul din detinerile in dolari, detensionarea situatiei urmand sa aduca bonusuri si monedelor din CEE fata de moneda unica europeana.

Daca aveti profilul unui investitor ceva mai sofisticat, puteti inlocui sau completa depozitul bancar sau sumele pastrate in contul curent la banca in dolari sau franci ca modalitate de protectie impotriva fluctuatiilor neprevazute ale euro, cu hedgingul pe piata Forex, ne referim aici la contracte NOK/EUR sau CAD/EUR (se cumpara cele doua valute contra euro). Coroana norvegiana ori dolarul canadian reprezinta economii cu resurse naturale serioase in spate iar riscurile neonorarii datoriilor ori abuzul de tipar sunt minime.

In tot cazul, timingul este esential aici. Cine a cumparat euro la 4,35 lei anul trecut, inspaimantat de declaratiile unui director BNR care pomenea de un curs de schimb de peste 6 lei, sau a vandut euro pentru a trece pe dolari cand moneda unica scazuse sub 1,2 dolari, stie despre ce vorbesc. Astfel de miscari se fac de regula in momente de relativa acalmie pe pietele valutare si nu sub imboldul emotiilor intense, cand trendul e deseori pe punctul sa se inverseze.

Citeste si alte articole ale lui Cristian Dogaru