Incepand din acest an, Romania intra in “Semestrul European”, asta insemnand ca bugetul pe 2012 va fi mai intai prezentat ministrilor de finante din UE si abia apoi trimis Parlamentului spre aprobare. Semestrul European a debutat ieri, cu prezentarea "Analizei Anuale a Cresterii” de catre presedintele Jose Manuel Barroso. Semestrul european (SE) este un instrument comun de coordonare a politicilor economice şi fiscale ale statelor membre din UE, prin care se monitorizeaza disciplina bugetara, stabilitatea macroeconomica şi politicile de promovare a creşterii. Statele care nu se supun recomandarilor vor fi amendate.

Programele de stabilitate şi de convergenţă şi programele naţionale de reformă (PNR) vor fi prezentate de statele membre în acelaşi timp şi vor fi evaluate simultan de către Comisie.

Noul proces se va desfăşura în mai multe etape: in luna ianuarie, Comisia Europeană prezintă „Analiza anuală a creşterii” (AAC), un raport care evaluează măsura în care statele membre au luat în calcul recomandările Consiliului din anul precedent. Raportul a fost prezentat ieri de catre Jose Barroso. În luna martie, Consiliul European identifică principalele provocări economice şi oferă consiliere strategică privitoare la politici, pe baza raportului prezentat în ianuarie de Comisie. Apoi, in aprilie, statele membre trimit la Comisie programele de stabilitate şi convergenţă şi programele naţionale de reformă, în conformitate cu recomandările primite de la Consiliul European. In lunile iunie şi iulie, Consiliul de miniştri ai economiei şi finanţelor (ECOFIN) şi Consiliul European elaborează orientări şi recomandări specifice de ţară privind politicile bugetare şi economice, pe baza cărora statele membre îşi finalizează bugetele lor pentru anul următor.

• Ce schimbari aduce SE?

Principalele schimbari, in afara celor care tin de SE in sine (trimiterea Bugetului spre avizare de catre celelalte tari membre) sunt urmatoarele:

Criteriul datoriei prevăzut în PDE trebuie să devină operaţional, în special prin adoptarea unui criteriu numeric de referinţă pentru a decide dacă rata datoriei scade suficient înspre pragul de 60% din PIB. Concret, o pondere a datoriei de peste 60% din PIB trebuie considerată a fi în suficientă scădere în cazul în care ecartul faţă de valoarea de referinţă de 60% din PIB s-a redus în ultimii trei ani cu o rată 1/20 pe an. Nerespectarea acestui criteriu numeric de referinţă nu va însemna că pentru ţara în cauză se va declanşa procedura de deficit excesiv, deoarece această decizie trebuie să ia în considerare toţi factorii relevanţi, în special în ceea ce priveşte evaluarea evoluţiei datoriei (creşterea nominală foarte scăzută care poate împiedica reducerea datoriilor, împreună cu factorii de risc legaţi de structura datoriei, gradul de îndatorare al sectorului privat şi datoriile implicite legate de îmbătrânirea populaţiei).

În conformitate cu accentul mai mare pus pe datorie, factorii relevanţi în caz de nerespectare a criteriului deficitului, devin foarte importanti, mai ales atunci când datoria unei ţări se situează sub pragul de 60% din PIB. De abordarea mai flexibilă ar putea beneficia de asemenea ţările care întreprind reforme ale sistemului de pensii, dincolo de perioada de tranziţie de cinci ani, prevăzută în prezent. Dispoziţiile speciale ale PSC referitoare la reformele sistemului de pensii în ceea ce priveşte criteriul deficitului sunt de asemenea extinse la criteriul datoriei, prin stabilirea aceleiaşi perioade de tranziţie de cinci ani pentru luarea în considerare a costurilor nete ale acestor reforme cu ocazia evaluării conformităţii cu criteriul datoriei.

• Cerinţele aplicabile cadrelor bugetare naţionale

Datorită descentralizarii politicii bugetare în UE şi necesităţii de transpunere a normelor UE la nivel naţional, Comisia consideră că este indispensabil ca obiectivele cadrului de coordonare bugetară al UEM să fie reflectate în cadrele bugetare naţionale. Cadrele bugetare pe termen mediu trebuie să includa un orizont de planificare fiscală de cel puţin 3 ani. CBTM mai trebuie să includă proceduri pentru stabilirea: unor obiective bugetare multi-anuale cuprinzătoare şi transparente în ceea ce priveşte deficitul, datoria şi alţi indicatori fiscali; proiecţii detaliate pentru fiecare element major al cheltuielilor sau veniturilor (la nivel de sub-sector guvernamental, pe anul în curs şi ulterior); o declaraţie a guvernului privind priorităţile guvernului pe termen mediu (în ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile, la nivel de sub-sector guvernamental).

• Alerta si procedura de dezechilibru excesiv

Mecanismul de prevenire şi corectare a dezechilibrelor macroeconomice include procedura de dezechilibru excesiv. Aceasta include o evaluare periodică a riscurilor apariţiei unor dezechilibre, precum şi un mecanism de alertă, cuplat cu reguli concepute pentru a permite adoptarea unor măsuri de corecţie în cazul unor dezechilibre macroeconomice nefavorabile care depăşesc domeniul politicii bugetare. Procedura de dezechilibru excesiv se aplică tuturor statelor membre.

Supravegherea porneşte de la un mecanism de alertă care vizează identificarea statelor membre confruntate cu niveluri potenţial problematice ale dezechilibrelor macroeconomice. Mecanismul de alertă constă într-un tablou de bord completat de o analiză critică.

Tabloul de bord va fi alcătuit din mai mulţi indicatori pentru fiecare stat membru. Pentru fiecare indicator se vor stabili şi se vor anunţa pragurile de alertă. Ele vor detecta atât nivelurile excesiv de ridicate, cât şi nivelurile excesiv de scăzute ale variabilei. Pragurile trebuie privite ca valori indicative pentru exerciţiul de evaluare şi nu trebuie interpretate mecanic. Este necesar ca aceste praguri să fie completate de o analiză economică şi de o expertiză specifică fiecărei ţări. Comisia va furniza un bilanţ aprofundat al situaţiei fiecărui stat membru pentru care mecanismul de alertă indică posibilitatea sau riscul apariţiei unor dezechilibre.

• Ce se intampla in urma analizei?

În urma acestei analize aprofundate a Comisiei sunt posibile trei concluzii:

• Dacă dezechilibrele macroeconomice nu sunt considerate problematice, Comisia va propune să nu se mai ia măsuri suplimentare;

• În cazul în care consideră, după efectuarea bilanţului aprofundat, că există dezechilibre macroeconomice (sau riscul ca acestea să apară), Comisia va recomanda Consiliului să adopte recomandările preventive necesare pentru statele membre vizate, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din tratat. În spiritul orientărilor generale de politică economică şi în funcţie de natura dezechilibrului, recomandările preventive pot viza probleme din mai multe domenii de politică;

• Dacă bilanţul aprofundat indică dezechilibre grave sau dezechilibre care pun în pericol buna funcţionare a Uniunii economice şi monetare într-un anumit stat membru, Consiliul poate, la recomandarea Comisiei, să adopte recomandări în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat, declarând existenţa unui dezechilibru excesiv şi recomandând statului membru vizat să întreprindă acţiuni de corecţie până la un anumit termen şi să îşi prezinte măsurile strategice în acest sens prin intermediul unui plan de acţiuni de corecţie. În funcţie de natura dezechilibrului, recomandările de politică ar putea aborda aspecte de politică bugetară, salarială, macrostructurală şi macroprudenţială sub controlul autorităţilor naţionale.