Japonia investeste tot mai mult, SUA ii cumpara gata formati, Franta si-i stimuleaza financiar suficient de bine incat sa produca si sa-i tenteze, Germania se uita in ce zona sa si-i formeze in asa fel incat viitorul sa nu-i prinda nepregatiti samd. In Romania, cercetarea e lasata de izbeliste, cercetatorii fiind condamnati la o moarte lenta, cu sector cu tot, scrie Dan Popa pe blogul lui.
Japonia isi creste in acest an bugetul destinat cercetarii, alocand 414 milioane de dolari tinerilor cercetatori, scrie revista Science. Cercetarile în domeniul ştiinţelor vieţii şi tehnologiilor ecologice vor fi finantate cu 932
numar cercetatori
Foto: HotNews
milioane dolari. Vor stimula cercetarile din zona celulelor stem, ale medicinei regenerative, tratamente impotriva cancerului si in neurostiinte. Reduc cheltuielile in cercetarea energiei atomice si mai dau bani pentru crearea unui nou program al Agentiei pentru Stiinta si Tehnologie, destinat utilizarii energiei solare. China aloca si ea circa 30 de miliarde anual pe cercetare. Romania- 0,48% din PIB. Vedeti aici productia pe domenii. Mi se pare cea mai desteapta cheltuiala a banului, investitia in R&D. Asadar, sa aruncam o scurta privire spre ceea ce inseamna sectorul R&D la noi.
Cateva constatari: tot mai putini sunt atrasi de aceasta zona. In curand o sa ne ramana atat de putini incat o sa-i putem aminti nominal. Explicatiile sunt la indemana. Un sector prost platit, insuficient respectat socialmente si insuficient fructificat. Suntem tara care i-a dat lumii pe Vlaicu, Coanda, Hulubei, fara sa-i pun la socoteala pe cercetatorii in economie. Suntem atat de prosti incat pe cei mai buni i-am lasat sa plece si ne miram apoi ca importam inventiilor lor, sub forma a tot felul de produse/aparate etc.
Media de varsta a cercetatorilor nostri creste, pe masura ce tinerii nu mai intra in acest domeniu de activitate,
cercetatorii si varsta
Foto: HotNews
iar cei pe care ii avem imbatranesc fara sa aiba un numar de discipoli suficient de mare incat sa le continue opera.
Ce cerceteaza ai nostri cercetatori?
In primul rand ingineria si pe urma stiintele naturale. In agricultura sunt tot mai putini, desi aici ar fi loc destul de muncit. In 1995 a avut loc cea mai mare reducere ca numar (datorat plecarii in strainatate si a plecarii “naturale”), dupa care a existat un usor reviriment. Din 2006, revirimentul a crapat asa incat asistam iar la o descrestere a numarului de cercetatori. Femeile sunt mai dispuse sa renunte, in timp ce barbatii sunt mai dispusi sa cerceteze. Acest lucru are legatura cu faptul ca femeile mai fac copii, in vreme ce numarul barbatilor gravizi continua sa fie foarte discret.
Potrivit unui studiu realizat de National Science Board din SUA, România e pe ultimele locuri în lume la capitolele producţie ştiinţifică şi cheltuieli cu cercetarea, fiind "intrecuti" doar de Egipt sau Chile. Situaţia cercetării ştiinţifice din România a fost analizată comparativ cu alte alte 44 de ţări la două
cercetatori dupa domeniu
Foto: HotNews
nivele: bugetul alocat de stat pentru cercetare şi numărul de articole ştiinţifice publicate la nivel internaţional.
Astfel, în 2007, Guvernul a alocat pentru cercetare 0,53% din PIB. Doar trei state au avut atunci un buget mai mic decât ţara noastră, respectiv Argentina, Mexic şi Slovacia. Situaţia a fost şi mai dramatică în 2009, când cercetarea a beneficiat doar de 0,3% din PIB.
România nu stă mai bine nici la capitolul articole ştiinţifice publicate la nivel internaţional. Astfel, deşi în perioada 1996-2007, numărul publicaţiilor româneşti la nivel internaţional a crescut cu 5% pe an, ţara noastră nu a reuşit să se situeze mai sus de locul 43 (din 45).
Comenteaza pe blogul lui Dan Popa
