Potrivit datelor INS, in decembrie 2010, preturile erau in medie cu 179,5% mai mari decat in decembrie 2000, cresterea fiind de 137% in cazul produselor alimentare, de 207% in cazul produselor nealimentare, si de 226% in cazul serviciilor. Pe de alta parte, salariul mediu net s-a majorat in ultimii 10 ani cu 414%, ceea ce inseamna ca, cel putin teoretic, salariul real a crescut semnificativ.

Aceste cifre nu ofera insa decat o imagine de ansamblu a situatiei din moment ce inflatia se calculeaza luand in considerare si procentul de 45% din populatie care locuieste in mediul rural, mediu mai putin afectat de cresterea preturilor la alimente, utilitati sau combustibili.

Pentru a ne da mai bine seama care a fost impactul cresterii preturilor asupra celor care locuiesc in orase, am realizat un top al celor mai mari cresteri de pret in ultimii 10 ani, vezi detalii in tabel. In varful acestui clasament se situeaza urmatoarele trei categorii de bunuri si servicii:

1. Gazele naturale, pretul acestora majorandu-se cu 725,8% in ultimii 10 ani (de 8,3 ori!), si cu 112,5% in ultimii 5 ani. Sa nu uitam ca se discuta acum despre liberalizarea preturilor in acest sector, aceasta masura fiind de natura sa determine o majorare a costurilor pentru consumatori cu inca 50-60%. Ponderea gazelor in indicele preturilor de consum este de 3,2%.

2. A doua cea mai mare crestere de pret din 2000 incoace a avut loc in sectorul “apa, canal si salubritate”, costurile pentru populatie majorandu-se cu 638,6% in ultimii 10 ani, si cu 156% in ultimii 5 ani. Aceste servicii au o pondere de 2,3% in indicele calculat de INS.

3. Tutunul si tigarile se afla pe locul trei in top, cu o crestere de 623,7% in ultimii 10 ani, cresterea in ultimii 5 ani fiind de 226,6%. Ponderea tigarilor in indicele preturilor este de 4,7%.

Potrivit INS, romanii aloca in medie 10,2% din cheltuielile lunare achizitionarii celor trei categorii de bunuri si servicii mentionate mai sus, insa este foarte probabil ca in mediul urban procentul sa depaseasca 15%.

Daca mai adaugam si cresterea cu aproape 400% a costurilor cu chiria si energia termica (au o pondere cumulata de 1,2% in cosul de consum, procent ridicol de mic pentru mediul urban), se poate usor deduce ca puterea de cumparare a celor care locuiesc in orase nu a crescut cu peste 100% in ultimii 10 ani, asa cum a calculat INS, ci mult mai putin.

Luand in considerare cifrele de mai sus, o persoana care locuieste la bloc, sta cu chirie, fumeaza si are masina, a suportat in ultimii 10 ani o inflatie cel putin dubla fata de cea comunicata oficial.

Pe de alta parte insa, o crestere mai mica a puterii de cumparare in mediul urban inseamna o crestere mai mare in mediul rural, iar salariul mediu calculat la nivel national nu reflecta in totalitate evolutia salariilor in mediul urban, procentul de crestere fiind tras usor in jos de salariatii din mediul rural, ale caror salarii au crescut intr-un ritm mai lent.

In ultimii 5 ani au existat si doua categorii de produse in cazul carora preturile au scazut: medicamentele si articolele medicale, detalii in acelasi tabel de mai sus.

Nu stiu de ce INS nu calculeaza macar anual un indice de pret pe medii de rezidenta, pentru afla astfel care este diferenta dintre inflatia suportata de cei din mediul urban (evident mai mare), si cea suportata de cei din mediul rural (evident mai mica).

Citeste si comenteaza pe Businessday.ro.