Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna ianuarie 2011 faţă de ianuarie 2010 este 106,99%, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica. Nivelul este usor peste asteptarile analistilor care mizau pe o inflatie de 6,8% in ianuarie. INS mai atrage atentia ca incepând din aceasta luna coeficienţii de ponderare utilizaţi la calculul IPC sunt cei rezultati din ancheta bugetelor de familie realizată în anul 2009. „Comparând ponderile utilizate în anul anterior cu cele curente, se observă o uşoară creştere a ponderii mărfurilor alimentare şi serviciilor concomitent cu o uşoară scădere la mărfurile nealimentare”, mai spun statisticienii.

Fata de luna trecuta, cele mai mari cresteri de preturi au fost in zona produselor cu preturi reglementate (medicamente, energie electrică, gaze naturale, energie termică, transport C.F.R., transport pe apă, poştă şi curier, abonament radio-TV, servicii de eliberare carte identitate, permis auto, paşaport, apă, canal, salubritate, transport urban în comun, chirii stabilite de administraţia locală).

Cele mai mari scumpiri au fost la cartofi, fructe, legume, zahar, faina si paine.

• Politica fiscala si presiunea pe preturi

"Pe parcursul ultimului an, derapaje ale politicii fiscale de la tintele stabilite s-au datorat unei dinamici mai putin favorabile a activitatii economice interne comparativ cu valorile proiectate si unor dificultati de implementare a

efectul de baza

Foto: BNR

setului politicilor convenite, datorate unui cumul de presiuni provenind atât din sfera politica, cât si din cea sociala. Persistenta unor cauze similare si în viitor ar putea avea ca efect abaterea în sens nefavorabil a deficitului bugetar de la coordonatele convenite. Într-o asemenea eventualitate, sensul deviatiei ratei inflatiei de la traiectoria din scenariul de baza urmeaza a fi incert, datorita multiplelor canale, uneori cu impact divergent asupra traiectoriei pe termen scurt, respectiv a celei pe termen mediu, a preturilor bunurilor de consum", spun specialistii Bancii Nationale.

Incercarea de a restabili echilibrul bugetar putea afecta nefavorabil veniturile si nivelul ocuparii fortei de munca din sectorul bugetar. Cu cât masurile corective ar fi mai ample, cu atât presiunile inflationiste din economie ar urma sa fie mai scazute comparativ cu scenariul de baza al Bancii Nationale. Pe de alta parte, necesarul suplimentar de finantare a deficitelor bugetare acumulate ar putea conduce la o amplificare a dificultatilor de finantare directa a statului, cu consecintele probabile ale unei cresteri a costurilor marginale de atragere a surselor de finantare si ale deteriorarii perceptiei de risc a investitorilor. Cu cât aceste dificultati s-ar accentua, cu atât presiunile în sensul deprecierii monedei nationale ar deveni mai puternice. În acest caz, presiunile inflationiste s-ar amplifica.

• De unde ar putea proveni riscurile?

"În lipsa unor semnale oficiale clare privind calendarul ajustarilor de preturi administrate, presiuni în sensul cresterii asupra acestei componente a inflatiei IPC ar putea proveni din diferite surse: reduceri ale

efect executie bugetara

Foto: BNR

subventiilor si altor ajutoare de la bugetul de stat, în conditiile ipotetice ale prelungirii perioadei de recesiune si diminuarii veniturilor bugetare, presiuni semnificative din partea regiilor autonome confruntate cu cresteri ale costurilor si necesitatea ajustarii unor categorii de preturi administrate importante, care se vor repercuta si asupra altor tarife reglementate (în principal gaze naturale, energie termica si electrica", mai explica oficialii Bancii Centrale.

O alta discutie este si cea legata de ponderile din cosul de consum. În eventualitatea mentinerii, în urmatorii ani, a unei ponderi ridicate a produselor cu preturi administrate în structura cosului de consum, relevanta unei abateri a scenariului de evolutie a acestor preturi de la traiectoria din scenariul de baza ar urma sa fie considerabila. În aceste conditii, impactul asupra ratei inflatiei IPC ar fi semnificativ. Daca aceste ponderi scad, efectele nefavorabile asupra ratei proiectate a inflatiei IPC ar putea fi atenuate.

• Un alt risc vine din exterior

Tendinta recenta de crestere a cotatiilor unor materii prime si produse agricole pe pietele internationale nu exclude posibilitatea unei amplificari suplimentare a presiunilor inflationiste. Aceasta ar putea decurge, de exemplu, în situatia revigorarii într-un ritm mai rapid a activitatii economice din tarile emergente, ceea ce ar urma sa aiba ca efect cresterea cererii adresate acestor categorii de produse si, astfel, scumpiri aditionale.

Acest lucru s-ar putea traduce printr-o scumpire a importurilor de bunuri si servicii, cresterea costurilor de productie interne si, în final, presiuni inflationiste mai ample. În plus, în cazul produselor alimentare cu

preturi volatile, strict dependente de evolutia conditiilor climaterice, nu este exclusa înregistrarea unor fluctuatii ale preturilor interne ale alimentelor.

"Deosebit de preocupanta" este pentru BNR potentiala producere de socuri suplimentare pe partea ofertei cel mai important risc îl reprezinta posibila prelungire sau accelerare a cresterii preturilor pe piata internationala a materiilor prime, mai cu seama a celor alimentare si energetice. Acestuia i se alatura riscul cresterii amplitudinii ajustarii unor impozite indirecte si a unor preturi reglementate în statele UE/zonei euro, în contextul necesitatii continuarii procesului de consolidare fiscala.

Materializarea acestor riscuri, coroborata eventual cu o relativa depreciere a leului fata de principalele monede, ar fi de natura sa antreneze, nu doar prin canalul importurilor, cresteri de diferite intensitati ale preturilor interne ale unor produse si servicii destinate consumului. Cresterea preturilor produselor alimentare pe piata interna ar mai putea fi motivata de productivitatea relativ scazuta a agriculturii, dar si a industriei alimentare locale; vulnerabilitatea ridicata a productiei agricole fata de conditiile meteorologice si de comportamente neadecvate de stabilire a preturilor.

Este însa posibil ca, pe fondul continuarii scaderii veniturilor disponibile ale populatiei si al întârzierii ameliorarii perspectivei cererii de consum, unii producatori si comercianti din sectorul produselor agroalimentare sa prefere sa-si restrânga marjele de profit în scopul limitarii scaderii volumului vânzarilor proprii.