Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Fata de luna trecuta, cele mai mari cresteri de preturi au fost in zona produselor cu preturi reglementate (medicamente, energie electrică, gaze naturale, energie termică, transport C.F.R., transport pe apă, poştă şi curier, abonament radio-TV, servicii de eliberare carte identitate, permis auto, paşaport, apă, canal, salubritate, transport urban în comun, chirii stabilite de administraţia locală).
Cele mai mari scumpiri au fost la cartofi, fructe, legume, zahar, faina si paine.
- Politica fiscala si presiunea pe preturi
Incercarea de a restabili echilibrul bugetar putea afecta nefavorabil veniturile si nivelul ocuparii fortei de munca din sectorul bugetar. Cu cât masurile corective ar fi mai ample, cu atât presiunile inflationiste din economie ar urma sa fie mai scazute comparativ cu scenariul de baza al Bancii Nationale. Pe de alta parte, necesarul suplimentar de finantare a deficitelor bugetare acumulate ar putea conduce la o amplificare a dificultatilor de finantare directa a statului, cu consecintele probabile ale unei cresteri a costurilor marginale de atragere a surselor de finantare si ale deteriorarii perceptiei de risc a investitorilor. Cu cât aceste dificultati s-ar accentua, cu atât presiunile în sensul deprecierii monedei nationale ar deveni mai puternice. În acest caz, presiunile inflationiste s-ar amplifica.
- De unde ar putea proveni riscurile?
O alta discutie este si cea legata de ponderile din cosul de consum. În eventualitatea mentinerii, în urmatorii ani, a unei ponderi ridicate a produselor cu preturi administrate în structura cosului de consum, relevanta unei abateri a scenariului de evolutie a acestor preturi de la traiectoria din scenariul de baza ar urma sa fie considerabila. În aceste conditii, impactul asupra ratei inflatiei IPC ar fi semnificativ. Daca aceste ponderi scad, efectele nefavorabile asupra ratei proiectate a inflatiei IPC ar putea fi atenuate.
- Un alt risc vine din exterior
Acest lucru s-ar putea traduce printr-o scumpire a importurilor de bunuri si servicii, cresterea costurilor de productie interne si, în final, presiuni inflationiste mai ample. În plus, în cazul produselor alimentare cu
preturi volatile, strict dependente de evolutia conditiilor climaterice, nu este exclusa înregistrarea unor fluctuatii ale preturilor interne ale alimentelor.
"Deosebit de preocupanta" este pentru BNR potentiala producere de socuri suplimentare pe partea ofertei cel mai important risc îl reprezinta posibila prelungire sau accelerare a cresterii preturilor pe piata internationala a materiilor prime, mai cu seama a celor alimentare si energetice. Acestuia i se alatura riscul cresterii amplitudinii ajustarii unor impozite indirecte si a unor preturi reglementate în statele UE/zonei euro, în contextul necesitatii continuarii procesului de consolidare fiscala.
Materializarea acestor riscuri, coroborata eventual cu o relativa depreciere a leului fata de principalele monede, ar fi de natura sa antreneze, nu doar prin canalul importurilor, cresteri de diferite intensitati ale preturilor interne ale unor produse si servicii destinate consumului. Cresterea preturilor produselor alimentare pe piata interna ar mai putea fi motivata de productivitatea relativ scazuta a agriculturii, dar si a industriei alimentare locale; vulnerabilitatea ridicata a productiei agricole fata de conditiile meteorologice si de comportamente neadecvate de stabilire a preturilor.
Este însa posibil ca, pe fondul continuarii scaderii veniturilor disponibile ale populatiei si al întârzierii ameliorarii perspectivei cererii de consum, unii producatori si comercianti din sectorul produselor agroalimentare sa prefere sa-si restrânga marjele de profit în scopul limitarii scaderii volumului vânzarilor proprii.
Mărfurile nu ajung zburând în rafturile magazinului. Camionul consumă şi el motorină :)
~Nautilus
Nu spun asta doar pentru ca sunt eu rau si vreau sa se intample ceva rau romanilor.
1. Seceta in China inseamna 1.350 milioane de chinezi care au la dispozitie 3 trilioane de dolari si care sunt in stare sa liciteze oricat pe mancare doar sa nu fie vreo miscare tip Egipt la ei. De aici rezulta un pret al alimentelor crescut. Cum noi suntem in proportie de 70% dependenti de hrana importata pretul alimentelor la noi va fi marit.
2. Petrol. Nu ma leg de evenimentele din Africa de Nord sau din Peninsula Araba. Sa zicem ca nu au existat si nu vor mai exista. Oricum un pret de 100 de dolari pe baril s-ar fi asteptat, doar se stie oficial ca s-a depasit Peak Oil. Colac peste pupaza, exista si evenimente care pot creste pretul si mai mult. Wikileaks ne arata un document in care un fost oficial al Arabiei Saudite recunoaste ca Gawar-ul a trecut de Peak. Pret mai mare la combustibil inseamna inflatie crescuta in Romania.
3. Intern, FMI ne ordona "liberalizarea" preturilor la gaze si electricitate. Eu nu stiu exact, dar ii las pe Einsteini sa-mi spuna ce se va intampla cu preturile gazelor si electricitatii cand vor fi liberalizate pe piata monopolista prin excelenta a gazelor si electricitatii.
4. Tot intern, statul are arierate. Daca arieratele nu sunt platite nu se pune o importanta rotita a cresterii in functiune. Statul nu este atat de dobitoc pe cat toti sunt tentati sa afirme. Ei sunt constienti de impactul pozitiv al disparitiei arieratelor si vor dori sa inceapa plata lor. Da, asta va produce crestere, dar ele vor fi platite cu bani inflationisti.
Sa fim seriosi, nici domnul Mugur Isarescu nu poate pretinde ca vom avea inflatie 4% anul asta. Asta ar insemna scadere economica, revolte, falimente, somaj.